2024 - Cunoașterea Științifică

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025

1 dec. 2024

Întrebări-ipoteze despre AGI și entanglementul cuantic. Elemente pentru o fenomenologie.

de Narcis Zărnescu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 1, Volumul 4 | 0

Textul explorează conexiunea dintre două concepte complexe: Inteligența Artificială Generală (AGI) și entanglementul cuantic. Autorul presupune că AGI va deveni, la un moment dat, o formă de inteligență artificială capabilă să îndeplinească, principial, orice sarcină intelectivă rezolvată de om, în timp ce entanglementul cuantic descrie o legătură misterioasă între particule, indiferent de distanță.
Autorul lansează ipoteza că între aceste două concepte ar putea exista un sistem de corelații şi sugerează că entanglementul va putea fi folosit pentru construirea unor computere cuantice extrem de puternice, capabile să dezvolte AGI avansate. De asemenea, autorul consideră că modelul teoretic şi practic al entanglementul ar putea să “copieze”, în viitor, interferențele neurocognitive şi funcționarea creierului uman și, implicit, pe cele ale conștiinței.
În ciuda optimismului, autorul subliniază că aceste idei sunt încă speculative și se bazează pe extrapolări ale cunoștințelor actuale. Deși există un potențial enorm în această direcție, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestei “arte combinatorii” [ars combinatoria]. În concluzie, textul prezintă o imagine fascinantă a viitorului, unde tehnologia cuantică și inteligența artificială ar putea converge pentru a crea sisteme inteligente cu capacități fără precedent.

1 dec. 2024

Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării

de David V. Aurel | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Fiecare stat are un steag propriu, diferit de-al celorlalte state prin culori sau poziția culorilor și însemnele heraldice pe care le cuprinde. În epoca modernă, când națiunile au reușit să-și formeze propriul stat, s-au născut steagurile naționale, care sunt prevăzute în constituție și care reunesc sub faldurile lor elemente ale tradiției istorice și etnospirituale ale națiunii respective. Steag propriu are, de obicei, fiecare mare unitate militară din trupele de uscat, aviație și marină, care încorporează elemente heraldice din steagul național, iar la consulate, legațiuni și ambasade, precum și pe bastimente, fâlfâie steagul național.

28 nov. 2024

Argumente privind schimbarea imnului de stat

de David V. Aurel | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Imnul de stat este cântecul bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statului național român și adoptat oficial, ca oglindă a istoriei, precum și simbol al identității și unității naționale. Este o melodie triumfală, capabilă să exalte spiritul de solidaritate față de semeni, precum și voința de apărare a națiunii române în momente dificile. Menirea acestuia este de a întreține și dezvolta sentimentul patriotic al cetățenilor români.

În Europa, în secolul al XVIII-lea aproape toate monarhiile europene își adoptaseră imnul. Unele au organizat concursuri la care au participat cei mai mari compozitori ai epocii. În secolul al XIX-lea, fiecare stat național au adoptat propriul Imn național.

Una dintre supapele pe unde a răsuflat o mare parte din energia naționalistă din a doua jumătate a secolului XX a fost sportul, care a constituit și motorul de promovare a imnurilor naționale. Imnul a fost cântat cu ocazia diferitelor ceremonialuri organizate de instituțiile statelor sau activități cu caracter public. Începând cu anul 1920, sportivilor câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiade, li se intona Imnul național. Obiceiul s-a diversificat, iar astăzi majoritatea competițiilor naționale sportive importante încep cu intonarea imnurilor naționale.

22 nov. 2024

Noul management public în industria transporturilor: revoluționarea eficienței și responsabilității

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

În peisajul contemporan al administrației publice, au avut loc schimbări semnificative, determinate de nevoia de eficiență, transparență și implicarea sporită a cetățenilor. Noul management public este o abordare a conducerii organizațiilor de servicii publice cu scopul de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea în furnizarea de servicii publice. Această abordare a fost aplicată în diverse sectoare, inclusiv în industria transporturilor. În ultimele decenii, aplicarea principiilor noului management public a transformat semnificativ modul în care funcționează industria transporturilor. Acest eseu explorează impactul noului management public asupra sectorului transporturilor, concentrându-se pe influența acestuia asupra eficienței, responsabilității și furnizării de servicii.

17 nov. 2024

Managementul spitalicesc în contextul economic de cluster

de Gabriela Ilin | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 4 | 0

În contextul global actual, sistemele de sănătate se confruntă cu provocări semnificative datorate nu doar presiunilor financiare, ci și necesității de a asigura servicii medicale de calitate într-un mediu economic tot mai complex. Managementul spitalicesc devine, astfel, o temă esențială de studiu, mai ales când este privit prin prisma economiei de cluster. Un cluster economic, conform definiției date de Porter (1990), reprezintă o concentrare geografică de companii, instituții și organizații interconectate care colaborează și concurează în același timp, creând sinergii care pot duce la o eficiență sporită și la inovare accelerată. Aplicarea conceptului de cluster în domeniul sănătății aduce perspective valoroase pentru optimizarea managementului spitalelor.

3 nov. 2024

Casa Academiei Române, gazda evenimentului cultural-istoric și artistic dedicat împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

În seria manifestărilor cu prilejul celor 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, organizate de instituții de cultură și artă din Chișinău, din București și din alte localități din Republica Moldova și România, miercuri 27 martie 2024 s-a desfășurat la Casa Academiei Române din București a XXX-a ediție a întrunirii cultural-istorice și artistice dedicate ,,primei etape a Unirii celei mari” realizată în 1918. Evenimentul a fost destinat evocării personalităților Marii Uniri ca și fraților români de azi, din stânga … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024

3 nov. 2024

Un personaj istoric controversat al anilor de cumpănă 1940: generalul de corp de armată Aurel Aldea

de Alba Iulia Catrinel Popescu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 0

Generalul de corp de armată Aurel Aldea a fost unul dintre cei mai cunoscuți oponenți ai mareșalului Ion Antonescu. Încă din anul 1942, generalul Aldea a făcut parte din gruparea implicată în răsturnarea de la putere a regimului Antonescu și întoarcerea armelor de partea forțelor aliate. După lovitura de stat din 23 august 1944, generalul Aldea a devenit, pentru foarte scurt timp, ministru de interne și, mai apoi, comandant al Comandamentului General al Teritoriului. Trecut în rezervă de guvernul Petru Groza, în toamna anului 1945 a înființat comandamentul central al Mișcării Naționale de Rezistență, îndreptat împotrivă regimului pro-sovietic de la București. Arestat în 27 mai 1946, a sfârșit trei ani mai târziu, la 17 octombrie 1949, în Penitenciarul Aiud. Cu alte cuvinte, un personaj istoric controversat, emblematic pentru vremurile zbuciumate pe care le-a trăit. Articolul de față își propune să prezinte parcursul biografic al generalului de corp de armată Aurel Aldea și să ofere un punct de vedere obiectiv, analitic, asupra acțiunilor sale. În acest sens, lucrarea de față a combinat cercetarea istorică, documentară, cu analiza și sinteza informațiilor.

22 oct. 2024

The Implementation and Benefits of Telework in Various Sectors: Reality or Rhetoric?

de Alina Mihaela Frătică-Dragomir (Gușe) | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 0

This article explores the concept of telework, defined as work performed outside the traditional office, using technology to accomplish professional tasks. Initially designed to meet the needs of continuous customer support and to foster technological advancement, telework has been widely adopted by organizations due to its benefits, such as increased productivity, reduced operational costs, decreased traffic, and lower pollution. However, studies have highlighted significant challenges, such as employee feelings of isolation and the lack of effective managerial strategies to ensure connectivity and efficiency in remote work. Furthermore, the inadequate preparation for both the implementation and ongoing support of telework programs has become obvious. This article examines the implementation of telework and its benefits across various HoReCa organizations well equipped with digital tools and platforms, aiming to determine whether it represents a tangible reality or merely a management rhetoric by highlighting, within SWOT analyses, the advantages and challenges associated with this transition brought about by the adoption of telework.

16 oct. 2024

Falsificabilitatea lui Imre Lakatos în contextul programelor științifice de cercetare

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 4, Volumul 3 | 0

Această lucrare este o extensie a unui capitol din Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică.[2] Imre Lakatos a explorat falsificabilitatea în contextul metodei științifice, criticând modelele anterioare de falsificabilitate, în special versiunea lui Karl Popper. Critica sa a condus la dezvoltarea modelului sofisticat de falsificabilitate, care subliniază natura cumulativă a științei, importanța programelor de cercetare și rolul predicțiilor în evaluarea progresului teoriilor științifice. Acest cadru permite o înțelegere mai flexibilă și mai fundamentată istoric a modului în care cunoștințele științifice sunt construite și perfecționate în timp.

3 oct. 2024

Castele în Spania

de Bogdan Boreschievici | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe formale, Volumul 3 | 0

Studiul își propune prezentarea apariției și dezvoltării unei baze de date internaționale care administrează literatura de brevet din majoritatea Statelor lumii. Articolul urmărește condițiile apariției acestei baze de date și modalitățile în care ea a fost și este dezvoltată în continuare. Este vorba despre baza de date ESPACENET inițiată și administrată de către Oficiul European de Brevete și în care se adună zilnic informațiile din literatura mondială din domeniul brevetelor. Astăzi, această bază conține mai mult de 15 milioane de documente de brevet consultabile pagină cu pagină. Dacă inițial baza se începea cu anul 1920, în ultimii ani, prin eforturile Oficiilor naționale participante, anul de început al conținutului bazei s-a apropiat de 1850, baza devenind una dintre sursele majore de documentare din literatura de brevet. Articolul încearcă să treacă În revistă istoricul eforturilor de completare și de dezvoltare al acestei baze. Partea a doua a articolului este un mic studiu de caz care sugerează posibilitățile de utilizare a bazei de cei interesați de istoria tehnicii văzută prin literatura de brevete

1 2 3 4 5 »

Arhivă anuală: 2024