Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

postat în: Media 0

A apărut ultimul număr al revistei Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022. Din cuprins: EDITORIAL Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE SOCIALE Dezvoltarea capabilităților europene în … Citeşte mai mult

Formate digitale noi pentru revistele ”Cunoașterea Științifică”, ”Intelligence Info” și ”IT & C”: PDF, EPUB, și MOBI

postat în: Media 0

Comunicat de presă, București, 22.11.2022 Din experiența noastră cu formatele digitale de peste 20 ani, și din analiza datelor actuale pe Internet, rezultă că foarte mulți cititori preferă, pe lângă cel mai cunoscut format digital (PDF), și formatele standard de … Citeşte mai mult

Normele metodologice pentru Programele Nucleu de cercetare-dezvoltare

postat în: Media 0

Executivul a aprobat astăzi normele metodologice privind evaluarea, contractarea, finanțarea și monitorizarea Programelor Nucleu de cercetare-dezvoltare   Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, hotărârea de Guvern de aprobare a normelor metodologice privind evaluarea, contractarea, finanțarea și monitorizarea Programelor Nucleu … Citeşte mai mult

Viitorul științei – Știința științelor

Sfetcu, Nicolae (2022), Viitorul științei – Știința științelor, Cunoașterea Științifică, 1:2, 3-10 https://www.cunoasterea.ro/viitorul-stiintei-stiinta-stiintelor/   Rezumat Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își … Citeşte mai mult

Lansarea revistelor ”Cunoașterea Științifică”, ”Intelligence Info” și ”IT & C” în cadrul Salonului de carte POLEMOS

postat în: Media 0

Comunicat de presă În peisajul media actual, există o zonă insuficient acoperită de publicații: cea a revistelor a căror abordare se situează între jurnalele științifice foarte stricte și contra cost, și magazinele de informații și știri. Este domeniul publicațiilor care … Citeşte mai mult

Apel adresat de participanții la Congresul Istoricilor Români, Alba Iulia, 8-10 septembrie 2022

postat în: Media 0

Cei peste 640 de participanți la a treia ediție a Congresului Istoricilor Români au adoptat prezentul Apel adresat confraților de breaslă, cadrelor didactice, cercetătorilor, arhiviștilor, muzeografilor, bibliotecarilor, opiniei publice, mass-media și, nu în ultimul rând, autorităților statului român. Timpurile pe … Citeşte mai mult

Republica lui Platon

Republica a fost scrisă aproximativ între 380 și 370 î.e.n. Titlul Republica este derivat din latină, fiind atribuit lui Cicero, care a numit cartea De re publica (Despre treburile publice), sau chiar ca De republica, creând astfel confuzie în ceea ce privește adevărata ei semnificație. Republica este considerată parte integrantă a genului literar utopic. Al doilea titlu, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Despre justiție), este posibil să fi fost inclus ulterior.
 Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal.  Republica este considerată de mulți academicieni drept cel mai mare text filosofic scris vreodată, fiind cartea cea mai studiată în universitățile de top.

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor „Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

Anomalii ale relativității generale

În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice.

1 2