Pluralismul în cunoaștere și societatea deschisă

În cunoașterea realității monismul reprezintă cantonarea într-o singură teorie, iar pluralismul acceptarea tuturor teoriilor propuse care n-au putut fi respinse prin dovezi unanim acceptate. Monismul (sau-sau) este simplu și accesibil pentru judecăți logice, în timp ce pluralismul (și-și) este mai dificil și necesită gândire. Doar pluralismul poate garanta creația, progresul și „ieșirea din cutie”. O întreagă societate poate deveni monistă (societatea închisă) sau pluralistă (societate deschisă). Se prezintă consecințele previzibile.

Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României

Cozma, Lucian Ștefan; Golea, Daniela Georgiana; Tănase, Tiberiu (2025), Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României, Cunoașterea Științifică, 4:2, DOI: 10.58679/CS21368, https://www.cunoasterea.ro/aspecte-de-securitate-ale-statelor-riverane-la-marea-neagra-fara-rusia-si-strategia-de-aparare-a-presedintelui-romaniei/   Security Issues of the Black Sea Coastal States (without Russia) and the Defense Strategy of the President of Romania Abstract The development of regional conflicts as well as global economic interests that are slowly narrowing towards the area of hydrocarbon exploitation (the large untapped hydrocarbon basin … Citeşte mai mult

Studiu asupra înzestrării forțelor armate aflate sub comanda lui Avram Iancu în perioada 1848-1849

În istoria României, Avram Iancu ocupă un rol important atât prin ceea ce a făcut el în calitatea sa de conducător al moților, cât și prin ceea ce simbolizează în privința luptei de eliberare a românilor și realizare a unui stat suveran. Totodată, Avram Iancu deține încă un rol important în contextul mai larg al relațiilor dintre românii și maghiarii din Transilvania, tot astfel cum rolul istoric al lui Janos Kossuth a rămas în vigoare în memoria și conștiința colectivă maghiară. Lucrarea de față reține mai ales aspectul creării de către Avram Iancu practic a primei armate locale combatante din istoria modernă. Înainte de momentul istoric 1848, mai existase și încercarea de realizare a unei armate de către Tudor Vladimirescu, dar fără succes în final. Forțele armate realizate de către domniile fanariote nu aveau rol combatant, ci erau doar niște forțe locale cu destinație polițienească și de pază a domnitorului. Armata Moților a fost o forță combatantă propriu-zisă și chiar una care a generat mari probleme armatei maghiare. Lucrarea de față caută să determine maniera în care a fost organizată și echipată armata transilvăneană, precum și influența pe care aceasta a avut-o în evoluția ulterioară a sistemului militar românesc.

Definitivări explicative ale gândirii critice

postat în: Media 0

Numim gândire critică modalitatea de a pune mereu în opoziție și sub semnul întrebării enunțurile și argumentele de tot felul declarate de interlocutor în raport cu veridicitatea și corectitudinea lor logică pe care le crede el, precum și în raport cu propriile idei, concepte și convingeri crezute inițial a fi corecte și definitive. Altfel spus gândirea critică este rezultatul unui proces logo-logistic și gnostic proactiv de a pune o mie și una de întrebări cum sunt următoarele: de ce?, din ce cauză?, pentru ce?, cu ce scop?, este oare adevărat?, crezi în ceea ce spui?, să cred ceea ce spui?, este după tine logic ce spui?, care sunt argumentele forte ale adevărului pe care îl aperi?, care sunt rezultatele de moment și cele de perspectivă ale argumentelor tale?, pot eu oare să mă pun în opoziție cu argumentele tale?, care sunt capacitățile mele de analiză logică a ceea ce mi se oferă a fi crezut?,  care sunt posibilitățile mele logice de gândire pentru a-mi oferi mie dovezi și convingeri ca să mă satisfacă și să fie suficiente pentru a fi gata să  polemizez cu interlocutorul și a fi de acord sau în  dezacord cu el?, sunt eu oare sigur de aceste capacități și apoi și de posibilitățile  pe care ml le oferă?, la ce riscuri pot să mă aștept în confruntarea mea  și  lupta pentru descoperirea, aflarea  și apărarea adevărului? și în final îl voi putea eu oare să-l conving pe adversarul meu ideinic de adevărul meu? și alte multe întrebări de acest fel.

Viitorul transportului. Un mixt de forme de energie durabilă.

La momentul scrierii acestui articol, populația globală crește rapid pe măsură ce urbanizarea se extinde, un rezultat fiind congestionarea severă a traficului care afectează întreprinderile, transportul și serviciile de logistică, iar o cincime din emisiile globale de CO2 sunt cauzate de transport, adică de mașini, camioane, nave, trenuri sau avioane care transportă pasageri sau mărfuri. În timp ce alte sectoare au devenit mai puțin dăunătoare climei, transportul – atât public, cât și privat – a fost mereu pus pe lista neagră a factorilor care influențează nivelul în continuă creștere al poluării. Și, în același timp, deși vehiculele au devenit mai eficiente, pe fondul creșterii mobilității și al numărului de mașini din ce în ce mai mari, din 1960 traficul de marfă și consumul de energie s-au triplat, iar traficul de pasageri este de patru ori mai intens. Acum nu numai că ne confruntăm cu blocaje în trafic în întreaga lume din cauza transportului tradițional, dar economia se confruntă, de asemenea, cu pierderi inutile de bani datorate problemelor cauzate de rețelele de transport. Astfel, Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri menite să adapteze politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, cu scopul de a reduce cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră, față de nivelurile din 1990, iar pentru a se atinge obiectivul de a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de schimbări ambițioase în domeniul transporturilor.

Revoluția tehnologică și ipoteza unui nou model globalist

Din ce cauză nici unul din modurile de organizare socială prin care a trecut omenirea până în prezent nu a atins perfecţiunea, fapt pentru care a fost necesară schimbarea lor ?
Toate aceste moduri de producţie sau sisteme sociale au avut mari imperfecţiuni, datorită faptului că în societatea omenească mai acţionează încă o lege socială, necunoscută oamenilor, foarte simplă, dar ale cărei cerinţe nu au fost şi nu sunt îndeplinite nici în prezent, nu numai datorită necunoaşterii acesteia, ci şi datorită faptului că omul nu poate acţiona pentru reglarea mecanismului ei de funcţionare practică nici în acest moment, chiar dacă i s-ar cunoaşte modul de funcţionare.

1 2 3 4 36

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.