Știință și filosofie, 10 noiembrie

postat în: Media 0

Primul punct critic climatic: recifurile de corali au cedat Un raport global coordonat de Univ. Exeter arată că am depășit primul „tipping point” major: recifurile de corali de ape calde intră într-un declin pe scară largă, considerat practic ireversibil la ~1,4°C încălzire globală. Reefs care susțin ~25% din speciile marine și protejează sute de milioane de oameni își pierd capacitatea de recuperare după valuri de căldură tot mai dese. Sunt semnalate și alte puncte critice iminente (Amazon, calote, curenți oceanici), … Citeşte mai mult

Știința nu e doar despre a avea dreptate, ci și despre a face bine

Trăim o vreme în care „normalul” se reconfigurează de la trimestru la trimestru. Temperaturile medii riscă să fixeze noi recorduri, inteligența artificială intră în laboratoare și în birouri în același timp, iar întrebările vechi – despre ce suntem, cum trăim împreună, ce și cum învățăm – revin cu o urgență proaspătă. Acest număr din Cunoașterea Științifică propune un arc peste aceste neliniști: de la fizica planetei la țesătura socială a comunităților, de la genele implicate în neurodegenerare la educația care pregătește minți reziliente. Fiecare articol deschide o ușă; împreună, ele conturează o hartă a responsabilității.

Iluzia echilibrului viață-muncă

Idealul „echilibrului viață-muncă” promite de mult timp o coexistență armonioasă între exigențele profesionale și împlinirea personală. Totuși, în lumea muncii de astăzi, hiperconectată și în rapidă schimbare, acest ideal apare din ce în ce mai mult ca o iluzie. Accelerarea tehnologică, modelele de muncă la distanță și hibride și integrarea omniprezentă a inteligenței artificiale au estompat granițele tradiționale dintre muncă și timp liber. Această lucrare explorează critic evoluția și paradoxul echilibrului dintre viața profesională și cea personală în secolul XXI, luând în considerare implicațiile economice, organizaționale și psihologice ale unei societăți în care „flexibilitatea” ascunde adesea așteptări sporite. Bazându-se pe studii contemporane despre comportamentul organizațional, sociologie și cultură digitală, lucrarea susține că acest concept trebuie să evolueze de la „echilibru” la „integrare” și „sustenabilitate”, punând accent pe limitele autodeterminate, utilizarea conștientă a tehnologiei și responsabilitatea instituțională. În cele din urmă, articolul propune că iluzia modernă a echilibrului nu reflectă un eșec al indivizilor în gestionarea timpului, ci un eșec sistemic de a recunoaște limitele umane în cadrul economiei digitale postindustriale.

Personalități ale culturii românești, 65 de ani de la decesul academicianului Andrei Rădulescu

În conținutul articolului, autorul oferă o prezentare concisă a vieții și traiectoriei profesionale a academicianului Andrei Rădulescu – o figură distinsă și emblematică a culturii juridice românești. Magistrat extrem de respectat, a parcurs întregul cursus honorum al sistemului judiciar românesc, a fost profesor universitar de drept și a fost membru al Academiei Române din 1920, deținând funcția de președinte al acesteia între 1946 și 1948. A jucat un rol esențial în promovarea organizării și dezvoltării cercetării științifice fundamentale sub auspiciile celei mai importante instituții academice a țării. Printre contribuțiile semnificative ale academicianului Andrei Rădulescu la dezvoltarea activităților Academiei Române s-a numărat angajamentul său neclintit față de structurarea și instituționalizarea cercetării științifice fundamentale, cu accent deosebit pe domeniul juridic, în cadrul Academiei. În acest context, inițiativele pe care le-a condus au pus bazele înființării, în 1954, a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, care, din 2006, îi poartă numele în semn de recunoaștere a moștenirii sale de durată.

Știință și filosofie, 6 octombrie

postat în: Media 0

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a mers la Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperiri fundamentale despre „frânele” sistemului imunitar: celulele T reglatoare (T-reg) și rolul genei FOXP3 în toleranța periferică. Munca lor explică de ce, în mod normal, nu ne auto-atacăm țesuturile și deschide piste pentru terapii contra bolilor autoimune și, potențial, pentru imunooncologie. Importanța este dublă: o schimbare de paradigmă în imunologie și validarea clinică a unor ținte deja urmărite în biotehnologie. Anunțul a deschis … Citeşte mai mult

Un important pas înspre securitatea comunității europene: noi soluții tehnologice în energetica nucleară

Energetica nucleară se află într-un mare impas, iar riscul unor catastrofe nucleare a crescut în ultimii ani. O altă mare problemă o constituie incapacitatea statelor care posedă sisteme energetice nucleare, de a gestiona în mod eficace problema deșeurilor nucleare. Pe de altă parte, așa-numitele surse de energie verde se dovedesc fără dubiu incapabile să acopere cererea crescândă de energie a statelor lumii civilizate.

1 2 3 4 42

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.