Cutean, Ana Denisa; Moga, Iulia Denisa (2023), Contabilitatea activelor de infrastructură, Cunoașterea Științifică, 3:1, 115-125, https://www.cunoasterea.ro/contabilitatea-activelor-de-infrastructura/

 

Accounting for infrastructure assets

Abstract

Given the proposed theme, we focus on the importance of efficient asset management in the railway field and the need for research in this area. Firstly, from a technical and technological point of view, we wanted to explain the term infrastructure assets for the public sector.

Secondly, in order to substantiate and justify the objectives of the work, asset management models adapted to the specific characteristics of the infrastructure and principles of asset accounting were studied.

The results of the study also show that an accurate record of the acquisition, maintenance and depreciation costs of these assets is essential for making informed financial decisions. Thus, infrastructure asset accounting plays a vital role in ensuring transparency and efficiency in the management of these important assets. This allows organizations to accurately monitor and evaluate the value and performance of these assets over time.

Keywords: infrastructure assets, public sector, asset management, public sector accounting, accounting

Rezumat

Având în vedere tema propusă, ne concentrăm pe importanța gestionării eficiente a activelor în domeniul feroviar și pe nevoia de cercetare în acest domeniu.

În primul rând, din punct de vedere tehnic și tehnologic, am dorit să explicăm termenul de active de infrastructură pentru sectorul public.

În al doilea rând, pentru a fundamenta și justifica obiectivele lucrării s-au studiat modelele de management al activelor adaptate caracteristicilor specifice ale infrastructurii și principiilor de contabilizare a activelor.

De asemenea, rezultatele studiului arată că o înregistrare corectă a costurilor de achiziție, întreținere și depreciere a acestor active este esențială pentru luarea deciziilor financiare informate. Astfel, contabilitatea activelor de infrastructură joacă un rol vital în asigurarea transparenței și eficienței în gestionarea acestor active importante. Aceasta permite   organizațiilor să monitorizeze și să evalueze corect valoarea și performanța acestor active pe parcursul timpului.

Cuvinte cheie: active de infrastructură, sectorul public, gestionarea activelor, contabilizarea sectorului public, conatbilitate

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 3, Numărul 1, Martie 2024, pp. 115-125
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/contabilitatea-activelor-de-infrastructura/
© 2023 Ana Denisa CUTEAN, Iulia Denisa MOGA. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Contabilitatea activelor de infrastructură

Ana Denisa CUTEAN[1], Iulia Denisa MOGA[2]
cuteanana4@gmail.com , miulia.moga@gmail.com

[1] Masterand, Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

[2] Masterand, Facultatea de Științe Economice, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

 

1. Introducere

Contabilitatea sectorului public (D. Feschian & V. Pavlova, 2020) reprezintă un mecanism principal pentru raportare, control, analiză și prognoză a activității unităților bugetare. Aceasta înseamnă că contabilitatea joacă un rol important în managementul sectorului public. Prin furnizarea de informații, contabilitatea răspunde nevoilor de management ale organizațiilor bugetare.

Autorul Yasen Daskalov (2020), în articolul ”Modelul standardizat pentru contabilitatea activelor de infrastructură în sectorul public” evidențieză faptul că entitățile din sectorul public, inclusiv cele din domeniul infrastructurii feroviare, sunt finanțate din fonduri publice și au ca scop principal implementarea politicilor statului și îndeplinirea funcțiilor statului în diverse domenii, cum ar fi activitatea legislativă, furnizarea de bunuri, activitățile sociale și politica fiscală. Aceste entități joacă un rol esențial în asigurarea funcționării și dezvoltării serviciilor publice în beneficiul cetățenilor.

În sectorul public, evaluarea activităților se concentrează pe trei aspecte cheie: economie, eficiență și eficacitate. Acestea reprezintă criterii fundamentale pentru a atinge obiectivele cu resurse minime și pentru a asigura o utilizare optimă a acestora.

Activele de infrastructură reprezintă un ansamblu de elementele fundamentale care susțin și facilitează funcționarea unei infrastructuri. Aceste active sunt proiectate, construite și întreținute pentru a rezista și a asigura utilizarea lor pentru o perioadă indelungată.

Potrivit (IPSASB, 2020), IPSAS 17, cunoscut și ca Standardul Internațional de Contabilitate pentru Sectorul Public 17, oferă îndrumare privind contabilizarea și raportarea activelor de infrastructură în sectorul public. Acest standard definește activele de infrastructură ca fiind activele concrete care sunt utilizate în mod specific pentru a furniza servicii publice esențiale, cum ar fi drumurile, podurile, rețelele de apă și canalizare.

Conform IPSAS 17, activele de infrastructură trebuie să fie recunoscute în contabilitate și evaluate la costul de achiziție sau costul de producție, și sunt evidențiate ca active fixe sau active nemateriale. Aceste active trebuie menționate în registrul contabil și supuse deprecierii, deoarece se estimează că vor avea o durată de viață limitată și vor suferi uzură în timp. Astfel, se asigură că acestea sunt întreținute corespunzător și că se iau în considerare eventualele investiții sau modernizări necesare.

De asemenea, IPSAS 17 aduce la cunoștință că entitățile publice trebuie să dezvolte politici și proceduri pentru a asigura o bună gestionare a activelor de infrastructură, inclusiv evaluarea, întreținerea și înregistrarea corectă a acestora. Aceasta este importantă pentru a asigura că activele de infrastructură sunt utilizate eficient și sunt menținute într-o stare bună pentru a furniza servicii publice de calitate.

 

Scopul lucrări este de a analiza și de a oferi îndrumare cu privire la modul în care se pot înregistra și evalua corect activele de infrastructură în sectorul feroviar.

Lucrarea abordează:

• aspecte legate de recunoașterea, măsurarea, prezentarea și dezvăluirea informațiilor financiare referitoare la aceste active
• Identificarea și discutarea aspectelor specifice legate de contabilitatea activelor din infrastructura feroviară
• Prezentarea unui studiu de caz pentru a ilustra aplicarea practică a principiilor și metodologiilor de contabilitate în sectorul public.

Contabilitatea activelor de infrastructură asigură o gestionare rentabilă a resurselor și pentru a monitoriza starea și valoarea acestora în timp. Prin înregistrarea și evaluarea corectă a acestor active se realizează o planificare și o utilizare optimă a resurselor financiare.

2. Stadiul actual al cercetării

Infrastructura presupune o atenție constantă pentru a asigura o furnizare de servicii de înaltă calitate. Detaliile legate de costurile de întreținere și amânarea acestora sunt esențiale pentru utilizatori. Extinderea lucrărilor de întreținere au un impact direct asupra stării fizice a infrastructurii,iar evaluarea implementării planurilor de management al activelor și a capacității de a furniza servicii de calitate reprezintă, de asemenea, aspecte semnificative.(Lee & Fisher, 2004)

Activele de infrastructură sunt considerate active corporale, deoarece sunt tangibile și se pot identifica fizic. În literatura de specialitate, Ministerului Finanțelor Publice (2005) specifică faptul că aceste active se înregistrează la momentul în care dreptul de proprietate este transferat pentru cele achiziționate cu plată sau la data întocmirii documentelor pentru cele constituite sau produse de instituție, și cele primite cu titlu gratuit.

Evaluarea activelor corporale se face după cum urmează:

• activele care sunt procurate cu plată se evaluează după Costul de achiziție
• activele realizate de instituție se evaluează după Costul de producție
• activele care sunt obținute gratuit, donații sau sponsorizări, se evaluează după Valoarea justă

Cheltuielile ulterioare cu un activ corporal se referă la cheltuielile efectuate după achiziționarea, finalizarea sau primirea activului cu titlu gratuit. Obținerea de beneficii economice viitoare

Cheltuielile adecvate îmbunătățesc performanțele sau prelungesc durata de viață a activului, cu ajutorul cărora se obțin beneficii economice viitoare:

• modernizarea (șinelor, stațiilor)
• reparații capitale

Potrivit IPSAS 17 „Imobilizări corporale”, activele de infrastructură trebuie contabilizate după cum urmează:

a)Recunoașterea inițială: Activele de infrastructură se recunosc ca active imobilizate la costul de achiziție sau costul de producție. Costul include toate cheltuielile directe și indirecte necesare pentru pregătirea activei în vederea utilizării sale prevăzute.

b)Evaluarea ulterioară: După recunoașterea inițială, activele trebuie evaluate la costul istoric minus amortizarea cumulată și pierderile de valoare ulterioare, dacă există. Amortizarea se calculează utilizând metoda liniară, pe baza duratei de viață a activului.

c)Revizuirea și modificarea costului amortizat: Costul amortizat al activelor trebuie să fie revizuit și ajustat în cazul în care există modificări semnificative în necesitățile activului sau în metodele de utilizare.

d)Eliminarea și înlocuirea activelor de infrastructură: Costul eliminării și înlocuirii activelor trebuie inclus în valoarea activului nou înlocuitor și depreciat pe parcursul duratei de viață a activului nou.

e)Devalorizarea activelor de infrastructură: Atunci când un activ nu mai este utilizat în activitatea entității, trebuie dezafectat și îndepărtat din evidențele contabile. Suma netă reziduală rămasă în urma dezafectării se transferă către alte categorii de active imobilizate în contabilitate, dacă este relevant și adecvat.

Dacă activele de infrastructură nu generează fluxuri financiare în bilanțul entităților din sectorul public, acestea se vor recunoaște ca intrări distincte de activele care generează fluxuri de trezorerie. (Freschian, 2022)

În contabilitate stabilitatea deprecierii este supusă raportării și este recunoscută fie în profit, fie în pierdere, iar valoarea ei se utilizează pentru a reduce valoarea activului.

Calcularea celor două valori:

-în cazul în care Valoarea contabilă este mai mare decât Valoarea recuperabilă sau Valoarea de inventar, se va realiza o Depreciere a activului (Molociniu, 2021)

Valoarea recuperabilă este cea mai mare dintre două valori potențiale: diferența dintre valoarea justă a activului și cheltuielile estimate cu vânzarea sau valoarea de utilizare a activului. Aceasta se utilizează în contextul testelor de depreciere pentru a evalua dacă valoarea contabilă a unui activ este recuperabilă sau dacă este necesară o ajustare.

În sectorul public, activele de infrastructură sunt prezentate în diferite moduri, în funcție de contextul și scopul prezentării. Aceste prezentări pot fi realizate prin:

• Documente și rapoarte: Activele de infrastructură pot fi prezentate în documente oficiale, cum ar fi planuri de dezvoltare urbană, strategii de infrastructură sau rapoarte de evaluare. Aceste documente oferă informații detaliate despre activele existente, starea lor și planurile de viitor.
• Hărți și diagrame: Activele de infrastructură pot fi prezentate vizual prin intermediul hărților și diagramele care arată amplasarea și conectivitatea acestora. Acestea pot fi utilizate pentru a evidenția rețelele de drumuri, rețelele de apă și canalizare sau alte elemente de infrastructură.
• Prezentări grafice sau multimedia: Uneori, activele de infrastructură sunt prezentate prin imagini, fotografii sau animații pentru a oferi o înțelegere mai clară a aspectelor cheie. Aceste prezentări pot fi utilizate în prezentări publice, campanii de conștientizare sau materiale de informare.
• Baze de date și platforme online: Pentru o accesibilitate mai mare, activele de infrastructură pot fi prezentate în baze de date sau pe platforme online specializate. Acestea oferă informații actualizate despre activele existente, inclusiv caracteristici tehnice, stadiul de dezvoltare și informații de contact relevante.

În sectorul feroviar, activele de infrastructură cum ar fi căile ferate, stațiile și alte facilități, sunt înregistrate și prezentate în bilanțurile și rapoartele financiare ale companiilor feroviare.

Gestionarea investițiilor

În modernizarea infrastructurii feroviare este necesară o planificare strategică și coordonare eficientă. De obicei, aceasta presupune implicarea guvernului, autorităților de transport și companiilor feroviare. Metoda de finanțare prin bugetul guvernamental sau prin parteneriate public-private, reprezintă factorii esențiali de decizie privind alocarea de capital a infrastructurii.(Wooldridge, Garvin and Miller, 2001)

O planificare a investițiilor împreună cu monitorizarea și evaluarea progresul asigură respectarea termenelor și calitatea lucrărilor, iar acestea presupun:

• evaluarea nevoilor de modernizare
• identificarea priorităților
• stabilirea obiectivelor
• elaborearea proiectului și atribuirea contractului pentru lucrări de construcție și modernizare.

Gestionarea activelor

Autorii, Houten și Zhang (2010) dezvoltă câteva principii esențiale în gestionarea activelor: performanța bazată pe politici, analiza opțiunilor și compromisurilor, luarea deciziilor pe baza informațiilor de calitate și responsabilitatea și feedback-ul legate de acestea. Principiile unui model de management al activelor se referă la procesul decizional, alinierea cu obiectivele politicii, măsurarea performanței, analiza opțiunilor și compromisurilor și asigurarea calității informațiilor pentru luarea deciziilor.

Pentru decizia în procesul de gestionare a activelor există trei criterii: performanța, cheltuielile și riscul. De asemenea, autorii menționează că întreținerea poate fi măsurată prin inspecție.

Criteriile legate de cheltuieli în gestionarea activelor: operațiuni, întreținere, reînnoire, lucrări noi și eliminare. Pentru a estima aceste cheltuieli, este necesară o analiză a costurilor, iar în literatură se folosește adesea analiza costurilor ciclului de viață.

3. Metodologia cercetării

Pentru elaborarea prezentei lucrări au fost consultate materiale bibliografice, formate preponderent din articole, împreună cu studii de specialitate publicate în literatura de specialitate, atât națională cât și internațională, precum și surse legislative sau surse disponibile publicate în reviste: CECCAR Business magazine, SAGE Journals, Science Direct, Amfiteatrul Economic, Jstor, Emeral, Zendy.

Realizarea obiectivului acestui studiu este atins prin efectuarea următoarelor sarcini de cercetare: metoda fundamentală și metoda aplicativă. Pentru a valida rezultatele obținute pe baza studiului s-a utilizat raționamentul științific în vederea identificării și interpretării rezultatelor.

Analiștii internaționali, Rosa Lombardi (2020), Daniela Feschiyan (2018, 2020) au efectuat în ultimii ani o documentare bazată pe analizarea activelor din sectorul public, care să răspundă întrebărilor legate de necesitatea implemetării activelor de infrastructură prin prisma modului în care acestea se evaluează și se amortizează cu ajutorul normelor contabile internaționale pentru sectorul public.

4. Analize și rezultate

Administratorii de active utilizează diverse metode standard de amortizare, cum ar fi amortizarea liniară sau a anuității, în funcție de natura activelor. În contextul activelor publice, se menționează că se preferă de regulă metoda liniară. În diferite țări se aplică diverse metode de contabilizare și amortitzare, indicând că nu există o metodă universală considerată cea mai bună pentru acest proces. (Leviäkangas, 2019)

Când vine vorba de gestionarea activelor de infrastructură în contabilitatea sectorului public, există anumite aspecte necesare de luat în considerare. Plecând de la momentul integrării într-o organizație, activele neceită o contabilizare adecvată, în conformitate cu durata și importanța utilizării acestora. Specialiștii în contabilitate aplică gândirea sa și experiența profesionașă pentru a se asigura respectarea criteriilor de recunoaștere și a tuturor regementărilor legale aflate în vigoare.

Pentru a investiga în profunzime contabilitatea activelor de infrastructură, am ales o aborare multidimensională, care combină analiza documentelor contabile cu evaluarea strategiei proiectelor de dezvoltare a căilor ferate. Principalele surse de informații au inclus rapoartele de gestiune, raportul de activitate, anexele privind srategiile companiei legate de proiecte și rapoartele anuale implicate în gestionarea infrastructurii.

 

Exemplu: Intrarea activelor fixe prin schimb

Societatea CFR SA schimbă șinele de cale ferată rupte, 1.300 tone evaluate la 10.000.000 lei, valoarea inițială fiind de 15.000.000 lei, amortizare calculată de 6.000.000 lei, cu alte șine de cale ferată care valorează 12.000.000 lei. Pentru diferența de valoare urmeză emiterea facturii.

-înregistrarea anulării amortizării vechiului activ:

281 amortizare active fixe corporale

==

214 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale

6.000.000

 

-evaluarea diferenței nete

Valoarea contabilă a noilor șine: 10.000.000 lei

Valoarea netă contabilă a vechilor șine: 9.000.000 lei (15.000.000 lei – 6.000.000 lei)

Diferența de valoare ce trebuie înregistrată fiind de 4.000.000 lei (10.000.000 lei – 6.000.000lei), din care va trebui achitată o diferență în sumă de 2.000.000 (12.000.000 lei – 10.000.000 lei)

214 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale

==

% 770 finanțare de la buget 751 diverse venituri

4.000.000 2.000.000 2.000.000

 

Exemplu: Contabilitatea cheltuielilor ulterioare

Societatea CFR SA dorește să modernizeze o trecere la nivel cu calea ferată pentru a îmbunăți siguranța circulației. Vom trata modernizarea acesteia ca pe un activ de infrastructură. Costurile estimate pentru acest proiect sunt: cheltuielile cu lucrările de modernizare 500.000 lei, achiziționarea de semnalizare și echipamente de siguranță 200.000 lei, consultanță și autorizații 50.000lei.

 

Costul total = 750.000 lei

– înregistrarea modernizării în valoare de 750.000 lei:

213 instalații tehnice

=

101 fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului

750.000

 

6821 cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile

=

404 furnizori de active fixe

750.000

 

Exemplu: Contabilitatea cheltuielilor ulterioare

În anul 2022 s-au pregătit proceduri de reparații pentru drezină de cale D 135L, în valoare de 1.800.000 lei.

-înregistrarea cheltuielilor legate de reparația drezinei:

611 cheltuieli cu reparații

==

401 furnizori

1.800.000

 

Exemplu: Intrarea activelor prin achiziție

În 2022, CFR SA a achiziționat un utilaj automotor cu benă, macara cu brațe articulate cu valoarea contractului de 6.850.000 lei, livrarea fiind programată pentru anul 2023.

– Înregistrarea achiziției (în anul în care este efectuată achiziția):

2311 active corporale în curs de execuție

==

401 furnizori

6.850.000

 

-Programarea de Plată (dacă este cazul):

401 furnizori

==

521 conturi la trezorerie

6.850.000

-Monitorizarea Livrării (în anul următor):

La începerea anului următor, se monitorizează livrarea conform termenelor stabilite în contract.

-Recepția Utilajului (în anul următor):

Odată cu livrarea și recepția utilajului, se actualizează înregistrarea:

231 active corporale în curs de execuție

-=

401 furnizori

6.850.000

 

Exemplu: Amortizarea activelor fixe corporale

Prin achiziția unei mașini de tăiat șină cu motor termic, cu o valoare de 13.000 lei, având o durată de viață de 10 ani și o cotă de amortizare de 10% (100:10). Ținând cont de legislația în vigoare, se va înregistra în contabilitate amortizarea pentru luna următoare din momentul folosirii.

• Amortizarea lunară: 13.000 lei x 10 % / 12 luni = 108,33 lei
• înregistrarea în contabilitate a amortizării:

681 cheltuieli privind amortizarea

==

281 amortizări privind activele fixe corporale

108,33

 

Concluzii

Contabilității activelor de infrastructură pentru sectorul feroviar reflectă atât necesitatea, cât și complexitatea unei abordări detaliate și bine fundamentate în evidențierea și administrarea acestor resurse semnificative. Prin elaborarea meticuloasă a monografiilor contabile, am reușit să conturăm un cadru clar și extins pentru amortizarea activelor, înregistrarea precisă a intrărilor prin schimb, achiziție și gestionarea costurilor ulterioare.

Monografiile contabile pe lângă faptul că sunt un instrument formal, reprezintă și un ghid obligatoriu pentru asigurarea transparenței și conformității cu standardele contabile relevante.

Examinarea activelor de infrastructură bazate pe rapoartele regăsite pe site-ul companiei CFR SA, subliniază importanța unui cadru contabil coerent și adaptat la specificul activelor de infrastructură.

Prin analiza detaliată a documentelor contabile, am identificat tendințe semnificative în tratamentul contabil al activelor de infrastructură, pentru sectorul feroviar. Rezultatele indică nevoia unei atenții sporite asupra evaluării corecte a activelor, adaptată specificității proiectelor de infrastructură. Acest studiu de caz ilustrează diversitatea practicilor contabile, reliefând  impactul variaților regionale și sectoriale.

Bibliografie

• CECCAR, Manualul de Reglementări Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ediția 2020, Volumul 1, https://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2022/03/IPSAS-2020-vol-I.pdf
• Ciurea Maria, Manual Universitae pentru învăţământul la distanţă, Contabilitate publică, Petroșani, 2018, https://www.academia.edu/36950667/CIUREA_MARIA
• Compania Națională de Căi Ferate “CFR” S.A, Anexa nr. 1 la contractul de activitate şi performanţă al CFR SA pentru perioada 2021-2025, Obiective şi acţiuni strategice privind devoltarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/08/ANEXA-1-14.pdf
• Compania națională de          Căi Ferate “CFR” S.A, Anexa 1. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, 2018, https://cfr.ro/wp-content/uploads/2018/05/files_strategie_SDezIF_2020_anexa-1-strategie-situatia-actuala-v4.1.pdf
• Feschian Daniela, Andasarova Radka, „Improving Reporting of Infrastructure Assets by Using Standardised Models”, Economic Alternatives, 2022, Issue 4, pp. 559-586, doi: https://doi.org/10.37075/EA.2022.4.01
• Feschian Daniela, Pavlova Veselka, „Standardization in the Accounting of Public Sector Enterprises”, Nauchni trudove, University of National and World Economy, Sofia, Bulgaria, 2014, issue 1, pages 127-162, February, http://research.unwe.bg/uploads/ResearchPapers/Research%20Papers_vol1_2014_No4_D%20Fechiyan,%20V%20Pavlova.pdf
• Lee Janet, Fisher Gregory, „Infrastructure assets disclosure in Australian public sector annual reports”, Accounting Forum, 2004, vol. 28, issue 4, 349-367, DOI: 10.1016/j.accfor.2004.08.002
• Leviäkangas Pekka, Pargar Farzad, Sirvio Konsta, Beheshti Behrouz Khabbaz, Ph.D. and Love Peter E. D., „Service Value and Componentized Accounting of Infrastructure Assets”, Journal of Infrastructure Systems 25(3), 2019, DOI:10.1061/(ASCE)IS.1943-555X.0000497
• Lombardi Rosa , Schimper na Federico , Smarra Margherita, Sorrentino Marco, „Accounting for infrastructure assets in the public sector: The state of the art in academic research and international standards setting”, Public Money & Management, 2020, DOI:10.1080/09540962.2020.1840761
• Ministerul Finanțelor Publice, ”Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilitatii instituțiilor publice, planul de conturi pentru instituții publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia”, București, 2005, https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/regl_contabile/ORDIN1917.pdf
• Ministerul Finațelor Publice, Planul de conturi general Pentru instituţiile publice, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/253356/articol_sept2012.pdf
• Molociniuc (Hrițcan) Mărioara, „Analiză comparativă privind evaluarea după recunoaștere a imobilizărilor corporale – IAS 16 versus OMFP nr. 1.802/2014”, CECCAR Business Review, No 2/2021, pp. 25-38, DOI: http://dx.doi.org/10.37945/cbr.2021.02.03
• T.P. van Houten, Zhang Linda L., „Managing Assets in the Infrastructure Sector” International Journal of Engineering Business Management, vol. 2, SAGE Publishing, Jan. 2010, pp. 12–12, doi:10.5772/9722
• Wooldridge Stephen C., Garvin Michael J., Miller John B., „Effects of Accounting and Budgeting on Capital Allocation for Infrastructure Projects”, Journal of Management in Engineering, 2001, 17(2), 86–94, doi:10.1061/(asce)0742-597x(2001)17:2(86)
• Yasen Daskalov, „Standardized Model for Accounting for Public Sector Infrastructure Assets” Ikonomičeski i Socialni Alternativi, no. 3, University of National and World Economy, Sept. 2020, pp. 52–61, doi:10.37075/isa.2020.3.04