A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self
Rezumat Propunem o abordare paradigmatică nouă a realității perceptibile în ansamblu, cu aplicație specifică dinamicii ADN-ului ghidat de informație, conducând la o configurație genomică triadică, care găzduiește, pe lângă moștenirea ereditară parentală, o matrice de ghidare extrem de complexă de origine transcendentală, capabilă să controleze modul specific în care se realizează sinteza proteinelor. „Genomul Sufletului” propriu al Sinelui, care transcende bariera interdimensională a energiei punctului zero, se cuplează cu configurația energetică guvernată cuantică a zigotului prin intermediul benzilor rezonante de … Citeşte mai mult
Anomalii ale relativității generale
Rezumat În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie … Citeşte mai mult
Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster
Rezumat Autarhia reprezintă un sistem economic în care statul refuză orice legătură comercială cu exteriorul, bazându-se doar pe propriile resurse. Într-o economie autarhică, statul nu participă la viața economică internațională, nu este parte a niciunei organizații economice regionale și/sau globale, nu exportă și nu importă bunuri. Caracteristicile unei economii închise, autarhice sunt: 1). statul nu ține cont de mersul economiei mondiale, 2). lipsa implicării statului în economia internațională, 3). se urmărește independența economică, prin reducerea drastică sau anularea importurilor și … Citeşte mai mult
Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial
Sfetcu, Nicolae (2022), Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, Cunoașterea Științifică, 1:1, 69-74, https://www.cunoasterea.ro/contextul-intrarii-romaniei-in-al-doilea-razboi-mondial/ Rezumat La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și … Citeşte mai mult
Cunoașterea
Sfetcu, Nicolae (2022), Cunoașterea, Cunoașterea Științifică, 1:1, 3-26, https://www.cunoasterea.ro/cunoasterea/ Rezumat Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare … Citeşte mai mult
Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”
Klein, Adrian (2022), Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, Cunoașterea Științifică, 1:1, 27-30, https://www.cunoasterea.ro/cuvant-introductiv-pentru-si-despre-cunoasterea-stiintifica/ Rezumat Salutăm cu multă bucurie toți cititorii noii reviste Cunoașterea Științifică, redactată de Dl. Sfetcu, autor a numeroase lucrări publicate în acest domeniu controversial, încă, al ontologiei și epistemologiei științifice! În calitate de membru a bordului științific al jurnalului, îmi voi permite (cu amabila accepțiune a Dlui Sfetcu și a Dumneavoastră, dragi cititori) să extind în câteva articole pe care le voi supune publicării în viitor, concepția … Citeşte mai mult
Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor
Rezumat Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. … Citeşte mai mult
Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene
Cristian, Alexandru (2022), Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, Cunoașterea Științifică, 1:1, 44-58, https://www.cunoasterea.ro/fondarea-uniunii-europene-si-evolutia-tratatelor-comunitatii-europene/ Rezumat De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a … Citeşte mai mult
Inside, and Beyond „Nothingness”
Klein, Adrian și Boyd, Robert Neil (2022), Inside, and Beyond „Nothingness”, Cunoașterea Științifică, 1:1, 37-43, https://www.cunoasterea.ro/inside-and-beyond-nothingness/ Rezumat O scurtă introducere în domeniul subcuantic, în care putem găsi originea tuturor evenimentelor și proceselor observabile în lumea noastră habituală. Coborând pe scala oferită de divizibilitatea cuantei în structuri din ce în ce mai fine cu sarcini electrice fracționale, până la valorile infinitezimale la nivelul cărora Informația e cuplată la spațiu și timp, în fața ochilor noștri se conturează o realitate nouă, încă puțin explorată, … Citeşte mai mult
Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining)
Rezumat Învățarea regulilor de asociere este o metodă de învățare automată bazată pe reguli pentru a descoperi relații interesante între variabilele din bazele de date mari. Este destinată să identifice reguli puternice descoperite în bazele de date folosind unele măsuri de interes. Astfel de informații pot fi folosite ca bază pentru deciziile cu privire la activitățile de marketing, cum ar fi, de exemplu, prețurile promoționale sau plasările de produse. Din analiza coșului de piață, regulile de asociere sunt folosite astăzi … Citeşte mai mult
Istoria eugeniei
Sfetcu, Nicolae (2020), Istoria eugeniei, Cunoașterea Științifică, 1:1, 59-74, https://www.cunoasterea.ro/istoria-eugeniei/ Rezumat Sir Francis Galton a sistematizat aceste idei și practici despre eugenie, influențat de cartea Originea Speciilor a vărului lui, Charles Darwin, prin care mecanismele de selecție naturală au fost potențial zădărnicite de civilizația umană. El a afirmat că societatea umană, protejând pe cei defavorizați și slabi, era în contradicție cu selecția naturală , și numai prin schimbarea acestor politici sociale ar putea fi salvată societatea de la o „revenirea spre … Citeşte mai mult
Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință
Rezumat Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor „Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale. Cuvinte cheie: … Citeşte mai mult
Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?
Sfetcu, Nicolae (2022), Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, Cunoașterea Științifică, 1:1, 100-111, https://www.cunoasterea.ro/lebada-neagra-un-risc-asumat-merita/ Rezumat Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512 Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.” Teoria … Citeşte mai mult
Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain
Sfetcu, Nicolae (2020), Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, Cunoașterea Științifică, 1:1, 75-87, https://www.cunoasterea.ro/ontologii-de-intreprindere-in-tehnologia-blockchain/ Rezumat Ontologia de intreprindere face o distincție clară între nivelul datalogic, infolog și esențial al tranzacțiilor cu blockchain și contractele inteligente. Metodologia OntoClean analizează ontologiile bazate pe proprietăți formale, independente de domenii ale claselor (metaproprietăți), fiind prima încercare de a formaliza noțiunile de analiză ontologică pentru sistemele informatice. Noțiunile sunt extrase din ontologia filosofică. În webul semantic, o proprietate este o relație binară. Distincția dintre proprietate și … Citeşte mai mult
Platon: Biografia
Sfetcu, Nicolae (2022), Platon: Biografia, Cunoașterea Științifică, 1:1, 88-100, https://www.cunoasterea.ro/platon-biografia/ Rezumat Principala sursă biografică despre Platon, după mărturia neoplatonicului Simplicius, ar fi fost scrisă de discipolul Xenocrate, dar din păcate nu a ajuns la noi. Cea mai veche biografie a lui Platon care a ajuns până la noi, De Platone et dogmate eius, este a unui autor latin din secolul al II-lea, Apuleius. Toate celelalte biografii ale lui Platon au fost scrise la peste cinci sute de ani de la moartea sa. … Citeşte mai mult
Republica lui Platon
Rezumat Republica a fost scrisă aproximativ între 380 și 370 î.e.n. Titlul Republica este derivat din latină, fiind atribuit lui Cicero, care a numit cartea De re publica (Despre treburile publice), sau chiar ca De republica, creând astfel confuzie în ceea ce privește adevărata ei semnificație. Republica este considerată parte integrantă a genului literar utopic. Al doilea titlu, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Despre justiție), este posibil să fi fost inclus ulterior. Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, … Citeşte mai mult