A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self

postat în: Filosofie, Numărul 2 0

We propose a novel paradigmatic approach to sentient reality as a whole, with specific application to Information-guided DNA dynamics, leading to a triadic genomic configuration , which accommodates besides the parental hereditar legacy, a transcendental originating highly complex guiding matrix able to control the specific way the protein-synthesis is performed. The Self’s own „Soul Genome”, transcending the zero point energy interdimensional barrier, couples to the zygote’s quantum-governed energetic configuration by way of resonant bands of subtle energy superposition effects at the instance of fertilization, triggered by a Zinc-spark related biophotonic bridge. Thus, unique secondary torsion parameters in the DNA strands determine the way the basic protein-generating template is read, supplying the new entity’s psycho-cognitive particularities along purposeful developmental vectors.

The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict

Mediul de securitate contemporan suferă mutații din ce în ce mai imprevizibile, și pe scena internațională pare a apare tendința unui conflict care amenință să izbucnească în orice moment, devenind un conflict deschis, violent și capabil să se răspândească rapid peste tot; deși timp de decenii sursa conflictului părea a fi regiunea Orientului Mijlociu, mai recent, această sursă de conflicte globale pare să se deplaseze puțin mai spre nord, ajungând în Regiunea Extinsă a Mării Negre (EBSR). Aparent, în EBSR sunt marile resurse fosile care vor fi importante odată ce bazinele de petrol/gaz din Orientul Mijlociu vor fi epuizate. Momentul epuizării resurselor fosile din Orientul Mijlociu nu este prea departe. EBSR va deveni centrul de interes global și această mutare a sursei globale de conflict în regiunea Mării Negre duce la necesitatea dezvoltării unor modele noi și speciale de management al securității naționale. Dar în ce direcție? Această întrebare, printre altele, atrage atenția cercetării științifice în acest important domeniu al securității. Primul scop ar putea fi doar aflarea adevărului, pentru că numai pe baza adevărului putem dezvolta modelul adecvat de management.

Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining)

Învățarea regulilor de asociere este o metodă de învățare automată bazată pe reguli pentru a descoperi relații interesante între variabilele din bazele de date mari. Este destinată să identifice reguli puternice descoperite în bazele de date folosind unele măsuri de interes. Astfel de informații pot fi folosite ca bază pentru deciziile cu privire la activitățile de marketing, cum ar fi, de exemplu, prețurile promoționale sau plasările de produse. Din analiza coșului de piață, regulile de asociere sunt folosite astăzi în multe domenii de aplicații, inclusiv mineritul utilizării web, detectarea intruziunilor, producția continuă și bioinformatica. Spre deosebire de mineritul secvenței, învățarea regulilor de asociere nu ia în considerare, de obicei, ordinea elementelor fie într-o tranzacție, fie între tranzacții.

Republica lui Platon

Republica a fost scrisă aproximativ între 380 și 370 î.e.n. Titlul Republica este derivat din latină, fiind atribuit lui Cicero, care a numit cartea De re publica (Despre treburile publice), sau chiar ca De republica, creând astfel confuzie în ceea ce privește adevărata ei semnificație. Republica este considerată parte integrantă a genului literar utopic. Al doilea titlu, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Despre justiție), este posibil să fi fost inclus ulterior.
 Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal.  Republica este considerată de mulți academicieni drept cel mai mare text filosofic scris vreodată, fiind cartea cea mai studiată în universitățile de top.

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor „Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională.

Anomalii ale relativității generale

În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice.

Inside, and Beyond „Nothingness”

O scurtă introducere în domeniul subcuantic, în care putem găsi originea tuturor evenimentelor și proceselor observabile în lumea noastră habituală. Coborând pe scala oferită de divizibilitatea cuantei în structuri din ce în ce mai fine cu sarcini electrice fracționale, până la valorile infinitezimale la nivelul cărora Informația e cuplată la spațiu și timp, în fața ochilor noștri se conturează o realitate nouă, încă puțin explorată, care însă e suportată de legi ale fizicii moderne. Începem să înțelegem proprietățile vidului fizical populat de entități ale căror comportament agregativ colectiv și coherent stă la baza tuturor manifestărilor descrise de mecanica cuantică. Se postulează aplicarea acestor înțelegeri la mecanismele sinergetice ce leagă creierul uman de procesele ce decurg în spațiul informativ prin tiparele morfogenetice ce-i produc structura special adaptată prelucrării câmpurilor informative cu care este interconectat de-a lungul vieții biologice a individului. Vehicularea Informației are loc prin intermediul fluxurilor sub-cuantice la viteze superluminale, neexcluse teoretic dincolo de domeniul de aplicabilitate a teoriei relativității. Controlul tuturor acestor procese are loc la nivelul ordinilor super-implicate descrise de Bohm.

Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”

Salutăm cu multă bucurie toți cititorii noii reviste Cunoașterea Științifică, redactată de Dl. Sfetcu, autor a numeroase lucrări publicate în acest domeniu controversial, încă, al ontologiei și epistemologiei științifice!

În calitate de membru a bordului științific al jurnalului, îmi voi permite (cu amabila accepțiune a Dlui Sfetcu și a Dumneavoastră, dragi cititori) să extind în câteva articole pe care le voi supune publicării în viitor, concepția general acceptată în literatura științifică de tip materialist, către orizonturi noi ce răsar în ultima vreme, ca rezultat al acceptării din ce în ce mai largi a unei orientări de tip post-materialist în rândurile multor savanți proeminenți contemporani. Cunoașterea științifică e o funcție a psihicului uman, a conștiinței de sine. Pentru a defini acest termen în mod inechivoc, va trebui în primul rând să abordăm analitic conștiința umană ca atare, un subiect mult controversat, și pe drept.

Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?

Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512. Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.” Teoria lebedei negre a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica rolul disproporționat al evenimentelor rare greu de prezis, incongruența metodelor științifice în calculul probabilității evenimentelor rare din cauza naturii probabilităților mici, și prejudecățile oamenilor față de incertitudine și rolul masiv al unui eveniment rar. Taleb propune oamenilor de afaceri dă folosească „strategia mrenei” pentru investiții pe care el însuși a folosit-o, care constă în evitarea investițiilor cu risc mediu și plasarea a 85–90% din bani în cele mai sigure instrumente disponibile și restul de 10–15% în afaceri extrem de speculative.

1 2