A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self

postat în: Filosofie, Numărul 2 0

We propose a novel paradigmatic approach to sentient reality as a whole, with specific application to Information-guided DNA dynamics, leading to a triadic genomic configuration , which accommodates besides the parental hereditar legacy, a transcendental originating highly complex guiding matrix able to control the specific way the protein-synthesis is performed. The Self’s own „Soul Genome”, transcending the zero point energy interdimensional barrier, couples to the zygote’s quantum-governed energetic configuration by way of resonant bands of subtle energy superposition effects at the instance of fertilization, triggered by a Zinc-spark related biophotonic bridge. Thus, unique secondary torsion parameters in the DNA strands determine the way the basic protein-generating template is read, supplying the new entity’s psycho-cognitive particularities along purposeful developmental vectors.

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor „Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

Platon: Biografia

Principala sursă biografică despre Platon, după mărturia neoplatonicului Simplicius, ar fi fost scrisă de discipolul Xenocrate, dar din păcate nu a ajuns la noi. Cea mai veche biografie a lui Platon care a ajuns până la noi, De Platone et dogmate eius, este a unui autor latin din secolul al II-lea, Apuleius. Toate celelalte biografii ale lui Platon au fost scrise la peste cinci sute de ani de la moartea sa. Istoricul grec Diogene (secolele II și III) este autorul unei serii de biografii ale filosofilor greci (Viețile filosofilor) în care face referire la viața lui Platon. Acesta ar fi scris și un elogiu funerar lui Platon. Alți biografi timpurii ai lui Platon sunt Olimpiodor cel Tânăr în secolul al VI-lea și o sursă anonimă. O sursă importantă despre viața lui Platon sunt chiar dialogurile sale filozofice, treisprezece scrisori (posibil false totuși, cu excepția poate a Scrisorilor VII și VIII), scrierile lui Aristotel, un fragment din Istoria filozofilor (Syntaxis ton philosophon) a epicureanului Philodemus de Gadara din secolul I î.e.n., scrierile anonime Prolegomena despre filozofia platonică atribuite în mod tradițional lui Olimpiodor, Suda, secolul al X-lea și Viața lui Dio a lui Plutarh, secolul I-II.