Iluzia echilibrului viață-muncă

Idealul „echilibrului viață-muncă” promite de mult timp o coexistență armonioasă între exigențele profesionale și împlinirea personală. Totuși, în lumea muncii de astăzi, hiperconectată și în rapidă schimbare, acest ideal apare din ce în ce mai mult ca o iluzie. Accelerarea tehnologică, modelele de muncă la distanță și hibride și integrarea omniprezentă a inteligenței artificiale au estompat granițele tradiționale dintre muncă și timp liber. Această lucrare explorează critic evoluția și paradoxul echilibrului dintre viața profesională și cea personală în secolul XXI, luând în considerare implicațiile economice, organizaționale și psihologice ale unei societăți în care „flexibilitatea” ascunde adesea așteptări sporite. Bazându-se pe studii contemporane despre comportamentul organizațional, sociologie și cultură digitală, lucrarea susține că acest concept trebuie să evolueze de la „echilibru” la „integrare” și „sustenabilitate”, punând accent pe limitele autodeterminate, utilizarea conștientă a tehnologiei și responsabilitatea instituțională. În cele din urmă, articolul propune că iluzia modernă a echilibrului nu reflectă un eșec al indivizilor în gestionarea timpului, ci un eșec sistemic de a recunoaște limitele umane în cadrul economiei digitale postindustriale.

Cercetări privind hărțuirea cibernetică la locul de muncă

În ultimii ani, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au schimbat modul în care angajații lucrează și comunică unii cu alții. Deși digitalizarea muncii oferă numeroase beneficii, accesul pe scară largă la dispozitivele digitale în viața profesională a oferit un teren fertil pentru apariția unor noi forme de comportament antisocial, inclusiv cyberbullying-ul (hărțuirea cibernetică) la locul de muncă. Fie că este online sau față în față, se pare că hărțuirea la locul de muncă este mai răspândită decât se recunoaște în mod obișnuit. Cyberbullying-ul este considerat o extensie a hărțuirii sau bullying-ului tradițional în majoritatea statelor membre ale UE, Danemarca recunoscând în mod explicit „bullying-ul digital” în legislația sa.

Rolul bisericii asupra identității și obiceiurilor locale. Studiu de caz: satul Zăluceni, raionul Florești, Republica Moldova

În prezentul articol vom analiza obiceiurile calendaristice şi cele de familie. Scopul nostru este de a le identifica şi de a arăta rolul direct al bisericii asupra practicării acestora pe teritoriul Republicii Moldova, în special în satul Zăluceni, r-nul Floreşti. Ca urmare, am realizat că firul spiritual al străbunei educaţii morale se deapănă şi până astăzi. Astfel rămânem cu o speranţă că generaţiile care vin le vor respecta, îmbogăţi sau le vor aduce nişte nuanţe mai colorate pe alocuri.

Strategii și canale ale comunicării implicite: de la tăcerea rostirii prin limbaj și limbajele nonverbale

Comunicarea reprezintă o componentă principală și indispensabilă vieții umane, fiind implicată activ și efectiv în toate domeniile vieții socio-umane, dezvoltând interacțiunea inter și intrapersonale. Comunicare se poate realiza și se diferenţiază pe patru nivele de comunicare: comunicarea verbală, comunicarea nonverbală, comunicarea paraverbală, precum și metacomunicare. Comunicarea nonverbală reprezintă transmiterea de informații și mesaje fără a folosi cuvinte, care se realizează prin implicarea și utilizarea unor expresii faciale sau gesturi ale mâinii, prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbală poate fi mai puternică și chiar mai influentă decât ceea ce spunem prin cuvinte și poate avea un impact extraordinar asupra succesului nostru ca profesioniști din diferite domenii cu care interacționăm în diferite medii sociale. Limbajul corporal inclus în  limbajul non-verbal, în care mișcările și comportamentele corpului sunt folosite în locul cuvintelor pentru a exprima și transmite informații poate implica mișcări ale mâinilor, expresii și aluzii faciale, mișcări ale ochilor, mișcări și poziții ale corpului, gesturi, utilizarea spațiului și altele asemenea. Scopul principal al cercetării este de a avansa înțelegerea diferitelor procese psihologice prin care markerii paralingvistici de confidență pot afecta schimbarea atitudinii, specificând condițiile în care este mai probabil ca aceștia să funcționeze.

Russia’s Gopnik Subculture: aktsiia on the street and “correct” masculinity in post-Soviet Russia

The paper analyses a distinct feature of Russia in the 1990s that had a significant impact on the disarray caused by the collapse of the Soviet Union. Young Gopnik clothed in sportswear travelled from Russia’s rural districts to the cities, and these troublesome young men, who were regarded as the proper strain of masculinity, increased rapidly at a period of national turmoil. The article is based on a theoretical framework that draws attention to the concept of social disorganization theory, strain theory and cultural deviance theory. Although the group dissolved from the Russian political landscape, their worldviews remained influential in Russian culture.

Mareșalul Mustafa Kemal Atatürk – făuritorul Turciei moderne

Acest articol este prezentarea operei sociale și politice a marelui conducător al Turciei moderne, mareșalul Mustafa Kemal. În  acest articol susținem ideea că Turcia s-a reformat singură fără un puternic stimul extern. Prima parte a articolul este reprezentată descrie personalitatea lui Mustafa Kemal a doua parte se referă strict la reformele implementare de marele conducător.

Biserica ortodoxă din Republica Moldova: întemeierea, persecuţia sovietică, consolidarea și reabilitarea ei

Articolul de față ne arată evoluția Bisericii din Republica Moldova (fosta Basarabie) de la întemeiere până la reabilitare. Aceasta din urmă a jucat un rol primordial în conservarea identității naționale și spirituale a basarabenilor, în pofida represaliilor comuniste. Pe această cale, am evidențiat și aportul României, aducând totodată în discuție o situație mai recentă privind împărțirea bisericii între Mitropolia Moldovei sub Patriarhia Moscovei și Mitropolia Basarabiei sub Patriarhia Română. Stabilind o punte de legătură între trecut și prezent, sunt de părere că subiectul oferă o viziune mai amplă asupra Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.

Political Ideologies as Resonance Systems: A Unified Frequency Ontology of Consciousness (UFOC) Reinterpretation

This paper proposes a novel interdisciplinary framework—Unified Frequency Ontology of Consciousness (UFOC)—to reinterpret major political ideologies (fascism, communism, anarchism, authoritarianism) as emotional resonance systems. Drawing from neuroscience, trauma theory, psychosomatics, sociology, and political science, UFOC conceptualizes ideologies as large-scale collective emotional frequencies that regulate, sublimate, or suppress societal trauma. The paper analyzes emotional encoding, trauma sublimation, and resonance mechanisms of each ideology, providing historical case studies and neuropsychological insights. It contrasts these trauma-based frequency models with wellbeing-oriented governance metaphors—The Circle, The Spiral, The Tree, and The River—that prioritize recalibrating, emotional coherence, and adaptive governance. Finally, the paper outlines empirical validation strategies, formal modeling approaches, and policy proposals for trauma-informed, resonance-based governance.

Cercetări asupra discursului instigator la ură în mediul online

Consecințele discursului instigator la ură pot fi identificate în toate formele de manifestare a polarizării sociale, violenței de orice fel și conflictelor sociale, politice și militare. Abordarea constă în crearea și infuzarea cunoștințelor istorice și lingvistice despre un anumit grup protejat în modele de detectare a discursului instigator la ură, analiza datelor istorice despre discriminarea împotriva unui grup protejat pentru a prezice mai bine vârfurile discursului instigator la ură împotriva acelui grup și evaluarea critică a modelelor de detectare a discursului instigator la ură, prin prisma intersecționalității și eticii. Acest articol reprezintă o contribuție la definirea conceptului de discurs instigator la ură online și a problemelor asociate acestui fenomen (actori, contexte și consecințe), inventariază organizațiile guvernamentale și neguvernamentale internaționale, europene și române cu atribuții în combaterea discursului instigator la ură și sugerează că încorporarea contextului din graficul cunoștințelor poate ajuta modelele să captureze stereotipuri subtile. Datorită naturii acestei lucrări, unele exemple de date și criterii de evaluare conțin limbaj și stereotipuri jignitoare. Acest articol nu reflectă valorile autorului, scopul acestuia fiind de a detecta și atenua un astfel de limbaj și stereotipuri de ură.

Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României

Cozma, Lucian Ștefan; Golea, Daniela Georgiana; Tănase, Tiberiu (2025), Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României, Cunoașterea Științifică, 4:2, 94-104, DOI: 10.58679/CS21368, https://www.cunoasterea.ro/aspecte-de-securitate-ale-statelor-riverane-la-marea-neagra-fara-rusia-si-strategia-de-aparare-a-presedintelui-romaniei/   Security Issues of the Black Sea Coastal States (without Russia) and the Defense Strategy of the President of Romania Abstract The development of regional conflicts as well as global economic interests that are slowly narrowing towards the area of hydrocarbon exploitation (the large untapped hydrocarbon … Citeşte mai mult

1 2 3 4 6

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.