Poziția statelor emergente în raport cu politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene

Sistemul internaţional este caracterizat de dinamism, noutate şi fenomene ce se succed cu o repeziciune foarte mare. Fenomenul globalizării este principalul fenomen al lumii de astăzi. Paul Virilio spunea că sfârşitul geografiei este datorat globalizării. Un sat global nu va avea nevoie de hărţi şi delimitări fizice. Securitatea este un domeniu dinamic şi activ datorat heteroclităţii mediului internaţional de securitate. Un mediu care surprinde, uimeşte prin fiecare mişcare strategică, mutaţii geopolitice de multe ori greu de preconizat.

The Role of the State in Labour Relations

Through this work, a brief analysis of the role of the state in labor relations was intended to be carried out. The state is not strictly speaking a single actor, but is composed of numerous different agencies, each with its own distinct goal and function. As a result, separating the political, economic, and judicial roles may be somewhat arbitrary. In reality, the state is more of an “open system” rather than a single or uniform party. The term “state” is an acceptable abbreviation to capture the interactions of all institutions and agencies that carry out the government’s will. It is important to understand that the state feels obliged to involve itself in labor relations through certain roles it holds, and to understand that it has an impact on the socio-economic aspect of a country.

Iuliu Maniu – Lumini și umbre: O viață închinată Marii Uniri și propășirii României Mari

Pentru oricare dintre iubitorii de biografii ale unor mari oameni politici este foarte dificil de arătat adevărata viață și activitate politică a lui Iuliu Maniu, un mare și strălucit om politic al perioadei interbelice. Acesta a fost preşedinte al Partidului Naţional Român în perioada 1919-1926 și preşedinte al Partidului Național Ţărănesc -PNȚ, între octombrie 1926 – mai 1933. A fost un mare vizionar și adevărat om politic al vremii sale, într-un context intern și internațional fluid, dinamic și complex, un context plin de provocări, de schimbări și de contradictorialități mai ales în prima jumătate a secolului trecut.

Reglementări juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor

Transportul reprezintă în general o  ramură de producere, ce are un caracter comercial. Transportul asigură necesitatea vitală a societăţii în materie de bunuri și servicii, prin transportul de mărfuri şi călători. Procesul de transport reprezintă totalitatea operaţiilor efectuate de mijloacele de transport la deplasarea în spaţiu şi timp a bunurilor materiale şi a pasagerilor. În condiţiile tranziţiei, piaţa muncii din România s-a format şi evoluează ca o piaţă a dezechilibrelor, piață pe care, în mod sistematic, oferta de muncă, la nivel global, sectorial și ocupaţional este superioară cererii sistemului economico-social. În domeniul transporturilor, dezechilibrele pieţei sunt determinate, în principal, de factori economici care  au condus la scăderea cererii de muncă, urmare a declinului drastic şi prelungit al economiei, al incoerenţelor şi inconsecvenţelor în planul reformei economice. Cercetarea de față va supune atenției aspectele referitoare la reglementările juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor, urmărind să evidențieze dezechilibrele survenite la nivelul pieţei muncii ca urmare a lipsei unor măsuri sociale adecvate și schimbările legislative în materie de șomaj în domeniul transporturilor.

Reglementări internaționale privind falimentul

Orice ramură de drept cuprinde un ansamblu de acte normative esențiale, prin care se stabilesc normele juridice specifice ramurii respective. Dreptul internațional privat, este o ramură a dreptului privat român care își are originea într-o serie de izvoare de drept. Principala preocupare a specialiștilor din domeniul dreptului internațional privat vizează fidelitatea cu care sunt protejate rapoartele juridice. Cercetarea de față își propune să răspundă la întrebarea: ”Cum este reglementat falimentul în dreptul internațional privat?” Scopul principal al cercetării este înțelegerea modului în care funcționează sistemul de drept internațional privat în contextul provocărilor globale actuale, prin definirea elementelor esențiale componente ale acestei ramuri de drept.

Repetabilitatea istorica a problemelor de securitate manageriale și noile cerințe in contextul economic actual

Tratarea problemelor repetitive cu noi valente în ramificații, practic, prefigurând cerințele ridicate ale managementului și respectiv, deficiențele pe care acesta le înregistrează în momentul de față.

24 Ianuarie, o zi cu dublă semnificație națională

Statul român modern, ai cărui adversari au fost predefiniţi şi bine conturaţi (Imperiul otoman, Austria şi Rusia), şi-a creat, din mers, structuri specializate care în mod secret au fost îndrituite să culeagă informaţiile necesare şi utile apărării valorilor şi intereselor sale. În acest sens, a încercat şi, în bună măsură a reuşit, chiar dacă au lipsit într-o primă etapă, specialiştii autohtoni, să adopte o metodologie cel puţin egală cu a adversarilor. Pentru statul român modern, fondat în condiţii geopolitice deosebit de complexe, informaţiile au constituit un indicator puterii sale. Obţinerea acestora a fost dependentă de decizia asupra utilizării lor, în cadrul aşa-numitului proces informativ, care a presupus şi impus continuitate şi eliminarea permanentă a pericolului dezinformării şi manipulării informaţiilor, atât din partea forţelor de dezordine internă, cât mai ales din partea centrelor de putere ostile. Procurarea şi evaluarea informaţiilor de interes pentru statul român au depins de profesionalismul şi iubirea de ţară cu care oamenii specializaţi au utilizat tehnicile disponibile exclusiv în scopul protejării, apărării şi promovării valorilor, intereselor şi necesităţilor naţiunii române, precum şi a simbolului său, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, creatorul sistemului informativ modern al statului român.

A patra dimensiune etno-spirituală a lui Eminescu: înainte-mergător pe calea făuririi României Mari

„Cazul Eminescu” constituie unul dintre cele mai nefaste exemple de manipulare a conştiinţelor prin intermediul aşa-numiţilor „oameni politici”, al presei scrise şi al unor „experţi” cu metehne de critici sau cu pretenţii de istorici. În istoria modernă a României, „cazul Eminescu” este primul exemplu tipic al modului în care pana unui patriot şi gazetar autentic poate fi frântă de către forţe oculte, iar un geniu naţional poate fi pus în cămaşă de forţă de către o putere politică violentă. Prin eliminarea lui Eminescu din viaţa publică a fost comis un asasinat moral şi politic, asociat cu apelative şi epitete, precum: nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reacţionar, paseist, antisemit, xenofob, şovin etc. Cei care au avut interesul să-l asasineze moral şi politic au urmărit ca Eminescu să rămână în memoria românilor doar ca poet epuizat intelectual, cu toate că principala sa activitate, considerată „periculoasă”, a fost cea de ziarist şi de Înainte-Mergător pe calea făuririi României Mari. La mistificarea adevărului despre motivul înlăturării lui Eminescu din viaţa publică au participat, într-o cârdăşie tainică la momentul respectiv, forţe interne şi externe. Pentru a-l scoate dintre simbolurile naţionale, publicistica lui a fost mereu trecută sub tăcere, pentru posteritate el fiind prezentat doar ca un „poet romantic”, epuizat şi el în momentul 1883. „Ediţia Maiorescu” a poeziilor sale a lucrat continuu în acest sens, iar pentru unii încă mai „lucrează”.

O nouă arhitectură globală la sfârșitul Războiului Rece

Războiul Rece a fost evenimentul istoric care a schimbat omenirea pentru multe secole. Declanşat după cel de-al doilea mare război în istorie, acesta a reuşit să proclame două idei politice învingătoare, ideea liberală sau democratică şi cea comunistă sau totalitară. În anul 1946 la Westminster College, Fulton, Missouri marele om politic Winston Churchill ţine celebrul discurs care a reprezentat începutul Războiului Rece, un început marcat istoriografic pentru că efectiv acesta a început după Blocada Berlin-ului care a ţinut din 24 iunie 1948 până în 11 mai 1949. După opinia multor istorici Războiul Rece a fost pornit de ambiţia lui Stalin şi inflexibilitatea sa politică, o altă teorie este că adevăratul motiv a fost competiţia pentru Europa.

1 2