Arhive Științe sociale - Cunoașterea Științifică

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 4, Decembrie 2026

5 sept. 2026

O analiză comparativă a modelelor organizaționale ale săptămânii de lucru 4/3, 5/2 și 6/1

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Bazându-se pe fundamentele teoretice stabilite în lucrarea anterioară, acest studiu examinează comparativ cele trei configurații dominante ale săptămânii de lucru discutate în prezent în cercetarea organizațională: săptămâna de lucru de patru zile (4/3), săptămâna de lucru tradițională de cinci zile (5/2) și săptămâna de lucru extinsă de șase zile (6/1). Lucrarea evaluează fiecare model din perspectiva productivității, bunăstării angajaților, flexibilității organizaționale, continuității operaționale și sustenabilității pe termen lung.

3 sept. 2026

Originile anticomuniste, naționaliste, ale mediilor teologice românești interbelice. Noi date din arhivele Ministerului de Interne al României

de Mircea Bejenar | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Studiul reconstituie rădăcinile istorice ale anticomunismului teologic românesc interbelic, plecând de la o rusofobie mai veche, alimentată de expansiunea țaristă spre strâmtori și de dezamăgirea provocată de încălcarea de către Rusia a promisiunilor privind integritatea teritorială a României (mai ales după Congresul de la Berlin, 1878). Punctul de cotitură e Primul Război Mondial: revoluția bolșevică din 1917 transformă Rusia din aliat în amenințare directă. Autorul detaliază episoade concrete, începând cu retragerea separată a Rusiei prin pacea de la Brest-Litovsk, defilarea trupelor bolșevizate pe străzile Iașului, ultimatumul sovietic din ianuarie 1918, arestarea diplomatului român Constantin Diamandy la Petrograd, până la acțiunile represive ale lui Cristian Rakovski la Odesa împotriva refugiaților români. Aceste evenimente, alături de intrarea armatei române în Chișinău, sunt prezentate drept „actul de naștere” al anticomunismului românesc.

1 sept. 2026

Bibliotecile din România între declinul rețelei tradiționale și evoluția spre biblioteci digitale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 5 | 1

Bibliotecile din România traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria lor recentă. Instituția construită în jurul colecției tipărite, al sălii de lectură și al împrumutului de carte începe să devină, treptat, un serviciu cultural și informațional hibrid: biblioteca fizică rămâne esențială, dar este completată de cataloage online, cărți electronice, colecții digitizate, acces la baze de date și, din ce în ce mai mult, de servicii de alfabetizare și incluziune digitală. Această transformare are însă loc într-un context contradictoriu. Pe de o parte, interesul public pentru biblioteci se menține, iar proiectele de digitalizare au devenit mai consistente; pe de altă parte, numărul bibliotecilor continuă să scadă, iar diferențele dintre marile centre universitare și județene și bibliotecile din localitățile mici rămân considerabile.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026

8 iul. 2026

De la parteneri militari la actori geopolitici: transformarea actorilor kurzi după înfrângerea teritorială a ISIS. O analiză comparativă între Kurdistanul irakian și Administrația Autonomă din Nord și Estul Siriei

de Lucian-Andrei Despa | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Transformarea actorilor kurzi în parteneri strategici ai coaliției internaționale în campania împotriva organizației Statul Islamic (ISIS) reprezintă una dintre cele mai importante evoluții geopolitice produse în Orientul Mijlociu după anul 2014. Relevanța subiectului derivă din faptul că succesul militar al actorilor kurzi a fost însoțit de consolidarea structurilor lor politico-administrative și de extinderea relațiilor cu actorii internaționali, fără ca aceste evoluții să conducă la o recunoaștere politică proporțională. În acest context, articolul își propune să analizeze mecanismele prin care participarea la campania împotriva ISIS a influențat transformarea actorilor kurzi din Irak și Siria din parteneri militari locali în actori geopolitici relevanți ai securității regionale.

2 iul. 2026

Evoluția timpului de lucru și modelele organizaționale emergente

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

The Evolution of Working Time and Emerging Organizational Models Dr. mgt. Bogdan – Alexandru FURDUESCU[1], Dr. ec. Ioana PETCU1 bogdan.furduescu@ici.ro; ioana.petcu@ici.ro [1] Institutul Național de Cercetare– Dezvoltare în Informatică – ICI București; Abstract The transformation of work structures has emerged as one of the most significant organizational concerns of the 21st century, especially in contexts shaped by digitalization, demographic change, labor shortages, artificial intelligence, employee well-being demands, and ever-evolving productivity expectations. This paper investigates the comparative implications of three dominant … Citeşte mai mult

28 mai 2026

Protocolul „Recuperarea Corpului”: Integrarea psihodramei moreniene, terapiei somatice și EMDR în tratamentul hiperprolactinemiei funcționale și al doliului perinatal

de Eusebiu Jean Tihan | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Prezentul articol prezintă un protocol terapeutic structurat, pas cu pas, pentru lucrul cu pacientele care prezintă hiperprolactinemie funcțională și doliu complicat în contextul pierderii perinatale. Protocolul, denumit „Recuperarea Corpului” (Reclaiming the Body), integrează trei modalități terapeutice complementare: psihodrama (pentru externalizarea și negocierea cu simptomul), terapia somatică (pentru reglarea sistemului nervos autonom și reducerea hipervigilenței) și EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing – pentru procesarea imaginilor traumatice specifice).

27 mai 2026

Cartea ca instrument de formare a gândirii critice în societatea contemporană

de George Constantin | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Lucrarea analizează rolul cărții în formarea gândirii critice în contextul societății contemporane, caracterizate prin supraabundență informațională, accelerarea fluxurilor digitale și emergența inteligenței artificiale. Se argumentează că, deși accesul la informație este astăzi aproape nelimitat, acest fapt nu conduce automat la înțelegere profundă sau la dezvoltarea discernământului intelectual.

20 mai 2026

Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

România se află într-o fază avansată a îmbătrânirii demografice, iar tendința s-a accentuat după 2020. Din perspectiva bunăstării, situația este mixtă. Pe de o parte, sistemul de pensii a fost recalibrat, iar strategia națională pentru îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030 fixează corect prioritățile: îngrijire la domiciliu și în comunitate, sprijin pentru îngrijitorii informali, servicii centrate pe persoană și participare socială activă. Pe de altă parte, OECD și Banca Mondială arată că România rămâne dependentă de îngrijirea informală, are personal insuficient și distribuit inegal în sănătate și îngrijire, iar accesul rural la servicii este deficitar. Literatura academică și rapoartele ONG converg în câteva privințe: vârstnicii din România sunt afectați simultan de trei tipuri de vulnerabilități care se întăresc reciproc – venituri mici sau instabile, fragilitate sanitară și excludere relațională/digitală. Concluzia analitică este că România nu are doar o „problemă a pensiilor”, ci o problemă sistemică a longevității insuficient susținute instituțional.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

11 mai 2026

Valeria Guțu Romalo și reconfigurarea gramaticii limbii române: Între normă, funcție și discurs

de Dona Tudor | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Prezentul studiu analizează contribuțiile Valeriei Guțu Romalo la reconfigurarea gramaticii limbii române dintr-o perspectivă funcțională, epistemologic integrată și ancorată în dinamica discursivă a limbii. Lucrarea urmărește modul în care autoarea reconsideră conceptul de normă lingvistică, deplasând accentul de la prescripția rigidă la raportarea constantă la uz, și examinează integrarea acestei viziuni în contextul lingvistic românesc și european. Sunt discutate, de asemenea, dimensiunile sociolingvistice și pragmatice implicite ale operei sale, precum și metodologia care îi conferă unitate și modernitate. Studiul susține că Valeria Guțu Romalo reprezintă un reper esențial al lingvisticii românești contemporane, prin sinteza realizată între rigoarea structurală, flexibilitatea funcțională și deschiderea către analiza discursului.

19 apr. 2026

Migrația – de la motorul dezvoltării globale la un important factor de criminalitate

de Cristina-Cătălina Aioanei | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

De-a lungul evoluției umanității, migrația a fost principala formă de interacțiune umană între populații din diferite zone ale globului, ducând la evoluția și progresul umanității prin interacțiunea dintre inteligența umană, tehnologie, educație, religie, cultură și limbă. De asemenea, a reprezentat un mediu favorabil pentru dezvoltarea criminalității datorită tendinței umane de a extinde spațiul personal și de a evolua spre o viață mai bună. În cadrul acestui articol am realizat un studiu descriptiv al migrației la nivel global.

1 2 3 4 … 7 »

Științe sociale

Articles published according to the current editorial policy