Cercetări asupra discursului instigator la ură în mediul online

Consecințele discursului instigator la ură pot fi identificate în toate formele de manifestare a polarizării sociale, violenței de orice fel și conflictelor sociale, politice și militare. Abordarea constă în crearea și infuzarea cunoștințelor istorice și lingvistice despre un anumit grup protejat în modele de detectare a discursului instigator la ură, analiza datelor istorice despre discriminarea împotriva unui grup protejat pentru a prezice mai bine vârfurile discursului instigator la ură împotriva acelui grup și evaluarea critică a modelelor de detectare a discursului instigator la ură, prin prisma intersecționalității și eticii. Acest articol reprezintă o contribuție la definirea conceptului de discurs instigator la ură online și a problemelor asociate acestui fenomen (actori, contexte și consecințe), inventariază organizațiile guvernamentale și neguvernamentale internaționale, europene și române cu atribuții în combaterea discursului instigator la ură și sugerează că încorporarea contextului din graficul cunoștințelor poate ajuta modelele să captureze stereotipuri subtile. Datorită naturii acestei lucrări, unele exemple de date și criterii de evaluare conțin limbaj și stereotipuri jignitoare. Acest articol nu reflectă valorile autorului, scopul acestuia fiind de a detecta și atenua un astfel de limbaj și stereotipuri de ură.

Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României

Cozma, Lucian Ștefan; Golea, Daniela Georgiana; Tănase, Tiberiu (2025), Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României, Cunoașterea Științifică, 4:2, 94-104, DOI: 10.58679/CS21368, https://www.cunoasterea.ro/aspecte-de-securitate-ale-statelor-riverane-la-marea-neagra-fara-rusia-si-strategia-de-aparare-a-presedintelui-romaniei/   Security Issues of the Black Sea Coastal States (without Russia) and the Defense Strategy of the President of Romania Abstract The development of regional conflicts as well as global economic interests that are slowly narrowing towards the area of hydrocarbon exploitation (the large untapped hydrocarbon … Citeşte mai mult

Studiu asupra înzestrării forțelor armate aflate sub comanda lui Avram Iancu în perioada 1848-1849

În istoria României, Avram Iancu ocupă un rol important atât prin ceea ce a făcut el în calitatea sa de conducător al moților, cât și prin ceea ce simbolizează în privința luptei de eliberare a românilor și realizare a unui stat suveran. Totodată, Avram Iancu deține încă un rol important în contextul mai larg al relațiilor dintre românii și maghiarii din Transilvania, tot astfel cum rolul istoric al lui Janos Kossuth a rămas în vigoare în memoria și conștiința colectivă maghiară. Lucrarea de față reține mai ales aspectul creării de către Avram Iancu practic a primei armate locale combatante din istoria modernă. Înainte de momentul istoric 1848, mai existase și încercarea de realizare a unei armate de către Tudor Vladimirescu, dar fără succes în final. Forțele armate realizate de către domniile fanariote nu aveau rol combatant, ci erau doar niște forțe locale cu destinație polițienească și de pază a domnitorului. Armata Moților a fost o forță combatantă propriu-zisă și chiar una care a generat mari probleme armatei maghiare. Lucrarea de față caută să determine maniera în care a fost organizată și echipată armata transilvăneană, precum și influența pe care aceasta a avut-o în evoluția ulterioară a sistemului militar românesc.

Viitorul transportului. Un mixt de forme de energie durabilă.

La momentul scrierii acestui articol, populația globală crește rapid pe măsură ce urbanizarea se extinde, un rezultat fiind congestionarea severă a traficului care afectează întreprinderile, transportul și serviciile de logistică, iar o cincime din emisiile globale de CO2 sunt cauzate de transport, adică de mașini, camioane, nave, trenuri sau avioane care transportă pasageri sau mărfuri. În timp ce alte sectoare au devenit mai puțin dăunătoare climei, transportul – atât public, cât și privat – a fost mereu pus pe lista neagră a factorilor care influențează nivelul în continuă creștere al poluării. Și, în același timp, deși vehiculele au devenit mai eficiente, pe fondul creșterii mobilității și al numărului de mașini din ce în ce mai mari, din 1960 traficul de marfă și consumul de energie s-au triplat, iar traficul de pasageri este de patru ori mai intens. Acum nu numai că ne confruntăm cu blocaje în trafic în întreaga lume din cauza transportului tradițional, dar economia se confruntă, de asemenea, cu pierderi inutile de bani datorate problemelor cauzate de rețelele de transport. Astfel, Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri menite să adapteze politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, cu scopul de a reduce cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră, față de nivelurile din 1990, iar pentru a se atinge obiectivul de a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de schimbări ambițioase în domeniul transporturilor.

Boala Parkison: factori de risc profesionali și de mediu

Boala Parkinson (PD) este o afecțiune neurodegenerativă caracterizată prin tulburări motorii, pierderea neuronilor dopaminergici și prezența corpurilor Lewy. Deși cercetările au avansat, etiologia bolii rămâne incomplet elucidată, implicând factori genetici și de mediu. Acest studiu analizează interacțiunea dintre acești factori, concentrându-se pe influența riscurilor profesionale asupra apariției și evoluției bolii. Acest articol s-a bazat pe o analiză riguroasă a datelor existente, combinată cu eforturi de identificare a celor mai relevanți factori care contribuie la dezvoltarea bolii. Factorii genetici, precum mutații ale genelor LRRK2, PARK7, PINK1, PRKN sau SNCA, au un impact seminificativ asupra riscului de a dezvolta PD. Pe lângă aceștia, factori non-genetici, precum expunerea la pesticide, metale toxice, stres, traumatisme craniene, infecții, fumatul și stilul de viață, sunt asociați cu un risc crescut. Pentru prevenirea și gestionarea eficientă a PD, este esențială o strategie multidimensională care să reducă expunerea la factori de mediu nocivi și să promoveze un stil de viață sănătos. Creșterea gradului de conștientizare, monitorizarea precoce a simptomelor și accesul facil la resurse medicale sunt cruciale pentru minimizarea impactului bolii asupra pacienților și societății.

„Starea nației” oglindită de Mihai Eminescu în „Icoane vechi și icoane nouă”

Aurel, David V. (2024), „Starea nației” oglindită de Mihai Eminescu în „Icoane vechi și icoane nouă”, Cunoașterea Științifică, 4:1, 208-223, https://www.cunoasterea.ro/starea-natiei-oglindita-de-mihai-eminescu-in-icoane-vechi-si-icoane-noua/   The „State of the Nation” reflected by Mihai Eminescu in „Old Icons and New Icons” Abstract In the second half of October 1877, the young journalist and poet Mihai Eminescu, editor at the „Curierul de Iași”, who was in a precarious financial situation, was invited by Titu Maiorescu, founder of the „Junimea” Society, to join the editorial staff … Citeşte mai mult

Impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) în sistemul național de sănătate

Acest articol analizează impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) asupra sistemului de sănătate din România, evidențiind atât beneficiile, cât și provocările asociate. Studiul a fost realizat printr-o metodologie riguroasă, folosind graficul PRISMA pentru selecția surselor relevante, și a inclus o analiză comparativă cu alte țări europene.
Rezultatele arată o îmbunătățire semnificativă a ratelor de diagnosticare a bolilor rare și accesul mai facil la tratamente de înaltă calitate, dar și dificultăți legate de infrastructura insuficientă și lipsa de specialiști instruiți. Articolul propune soluții concrete, cum ar fi modernizarea infrastructurii digitale, simplificarea legislației și promovarea parteneriatelor internaționale, pentru a depăși aceste obstacole.
În concluzie, prin adoptarea unor strategii bine fundamentate și prin colaborarea activă cu RER, România poate transforma modul în care sunt tratate bolile rare, asigurând un viitor mai bun pentru pacienții care au nevoie de îngrijire specializată.

Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării

Fiecare stat are un steag propriu, diferit de-al celorlalte state prin culori sau poziția culorilor și însemnele heraldice pe care le cuprinde. În epoca modernă, când națiunile au reușit să-și formeze propriul stat, s-au născut steagurile naționale, care sunt prevăzute în constituție și care reunesc sub faldurile lor elemente ale tradiției istorice și etnospirituale ale națiunii respective. Steag propriu are, de obicei, fiecare mare unitate militară din trupele de uscat, aviație și marină, care încorporează elemente heraldice din steagul național, iar la consulate, legațiuni și ambasade, precum și pe bastimente, fâlfâie steagul național.

Argumente privind schimbarea imnului de stat

Imnul de stat este cântecul bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statului național român și adoptat oficial, ca oglindă  a istoriei, precum și simbol al identității și unității naționale. Este o melodie triumfală, capabilă să exalte spiritul de solidaritate față de semeni, precum și voința de apărare a națiunii române în momente dificile. Menirea acestuia este de a întreține și dezvolta sentimentul patriotic al cetățenilor români.

În Europa, în secolul al XVIII-lea aproape toate monarhiile europene își adoptaseră imnul. Unele au organizat concursuri la care au participat cei mai mari compozitori ai epocii. În secolul al XIX-lea, fiecare stat național au adoptat propriul Imn național.

Una dintre supapele pe unde a răsuflat o mare parte din energia naționalistă din a doua jumătate a secolului XX a fost sportul, care a constituit și motorul de promovare a imnurilor naționale. Imnul a fost cântat cu ocazia diferitelor ceremonialuri organizate de instituțiile statelor sau activități cu caracter public. Începând cu anul 1920, sportivilor câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiade, li se intona Imnul național. Obiceiul s-a diversificat, iar astăzi majoritatea competițiilor naționale sportive importante încep cu intonarea imnurilor naționale.

Managementul spitalicesc în contextul economic de cluster

În contextul global actual, sistemele de sănătate se confruntă cu provocări semnificative datorate nu doar presiunilor financiare, ci și necesității de a asigura servicii medicale de calitate într-un mediu economic tot mai complex. Managementul spitalicesc devine, astfel, o temă esențială de studiu, mai ales când este privit prin prisma economiei de cluster. Un cluster economic, conform definiției date de Porter (1990), reprezintă o concentrare geografică de companii, instituții și organizații interconectate care colaborează și concurează în același timp, creând sinergii care pot duce la o eficiență sporită și la inovare accelerată. Aplicarea conceptului de cluster în domeniul sănătății aduce perspective valoroase pentru optimizarea managementului spitalelor.

1 2 3 4 6

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.