Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a găzduit, la 24 septembrie 2026, vernisajul expoziției „Bizanț după Bizanț. Imnul Acatist al Maicii Domnului reflectat în vechi tipărituri”, realizată împreună cu Biblioteca Sfântului Sinod, în cadrul Festivalului Strada de C’Arte. Curatoriată de arhim. Policarp Chițulescu și dr. Andreea-Mihaela Badea, expoziția a reunit 22 de ediții românești, grecești și slavone, provenite din 11 centre tipografice. Ansamblul a alcătuit un veritabil tezaur documentar și spiritual, în care raritatea bibliografică s-a întâlnit cu mărturia unei credințe trăite și transmise peste veacuri.
Tezaurul a făcut vizibilă și o formă de unitate a românilor care s-a manifestat înaintea expresiei politice a acesteia. Moldova, Țara Românească și Transilvania, împreună cu celelalte spații locuite de români, s-au aflat în epoci diferite sub administrații și influențe distincte, însă au rămas conectate prin credință, cult, limbă și circulația cărții. Imnul Acatist al Maicii Domnului a participat la această geografie a comuniunii: a fost rostit, copiat, tradus și tipărit în contexte diferite, iar rugăciunea către Născătoarea de Dumnezeu a depășit granițele politice. Unitatea nu a însemnat uniformizare, ci participare la același adevăr de credință ortodoxă, exprimat prin forme lingvistice și tipografice diverse.
Dimensiunea interculturală a expoziției a devenit evidentă prin întâlnirea tradițiilor românești, grecești și slavone. Bizanțul nu a apărut doar ca reper al unei civilizații dispărute, ci ca matrice spirituală prin care texte, modele liturgice și forme de expresie au circulat între popoare și limbi diferite. Titlul „Bizanț după Bizanț” a surprins această continuitate: după căderea zidurilor Constantinopolului, formele sale spirituale au continuat să lucreze în spațiul ortodox. Greaca, slavona și româna au devenit vehicule ale aceleiași mărturisiri de credință, iar în spațiul românesc această transmitere interculturală a apropiat provinciile prin carte, slujire și comuniune în rugăciune.
Intervențiile vorbitorilor au oferit expoziției chei de interpretare complementare. Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al BCU „Carol I”, a pus accentul pe colaborarea constantă cu Biblioteca Sfântului Sinod și pe valoarea reunirii unor fonduri rare, complementare. Prezentate împreună, aceste colecții au devenit mai inteligibile și mai accesibile publicului. Totodată, ea a subliniat supraviețuirea formelor spirituale bizantine: Imnul Acatist a traversat veacurile, spațiile și generațiile, iar cărțile expuse au rămas mărturii vii ale acestei continuități. Semnificația intervenției sale a fost, prin urmare, instituțională și publică: patrimoniul și-a amplificat valoarea atunci când resursele au fost puse în dialog și deschise cercetării și comunității.
Arhim. Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și director al Bibliotecii Sfântului Sinod, a oferit fundamentul istoric și teologic al expoziției. El a reamintit anul 626 și tradiția izbăvirii Constantinopolului de asediul avaro-persan prin mijlocirea Maicii Domnului, precum și locul Imnului Acatist în viața Bisericii. Din această perspectivă, cele 22 de ediții nu au reprezentat doar obiecte rare, ci mărturii ale păstrării și transmiterii credinței creștine ortodoxe. Referirea la Maica Domnului ca reper al maternității, iubirii jertfelnice și ocrotirii a readus în centrul expoziției sensul viu al rugăciunii: aceeași chemare către Născătoarea de Dumnezeu a legat generații și comunități din întregul spațiu ortodox.
Dr. Andreea-Mihaela Badea, bibliotecar în cadrul Serviciului Bibliofilie-Restaurare al BCU „Carol I” și co-curator al expoziției, a adăugat dimensiunea documentară și de cercetare. Ea a evidențiat obligația profesioniștilor cărții vechi de a apropia aceste documente de public și a arătat că studierea exemplarelor în vederea expunerii a permis descoperirea unor informații noi, a unor însemnări și fragmente de istorie uneori necunoscute. Intervenția sa a făcut legătura dintre patrimoniu și producerea de cunoaștere: cartea veche nu a păstrat numai textul tipărit, ci și urme despre posesori, circulație, utilizare și contexte istorice.
Pentru public, cooperarea dintre Biblioteca Sfântului Sinod și BCU „Carol I” a depășit valoarea unei manifestări expoziționale. Alăturarea unor colecții păstrate în instituții cu misiuni diferite a permis reconstituirea unei imagini mai complete asupra circulației cărții, credinței și influențelor interculturale. Publicul a putut vedea nu doar piese rare, ci și relațiile dintre ele: centre de tipar, limbi, trasee și forme de receptare. Expoziția a funcționat astfel ca un act de restituire a memoriei, prin care un patrimoniu conservat în depozite și colecții specializate a fost transformat în cunoaștere accesibilă.
Evenimentul, cu profunde reverberații în timp, poate fi privit și din perspectivă de intelligence. Tezaurul documentar a putut fi urmărit și ca o infrastructură de informație, în care fiecare volum a oferit date despre proveniență, circulație, utilizatori, contexte și rețele de transmitere. Valoarea analitică a surselor a rezultat din autentificarea, corelarea și contextualizarea lor, procese apropiate logicii analizei de intelligence. Privite împreună, tipăriturile au descris o rețea istorică de continuitate și influență, în care credința, limba și memoria au funcționat ca resurse de coeziune și reziliență. Expoziția a arătat că protejarea patrimoniului nu a însemnat numai conservarea trecutului, ci și apărarea unei memorii strategice. Prin tezaurul adus în fața publicului, unitatea românilor a putut fi înțeleasă ca o continuitate întemeiată, secole la rând, pe credință, carte și comuniune în rugăciune către Maica Domnului.
Divizia de Istorie a Știintei, din cadrul Academiei Române, s-a alăturat acestui demers valoros prin intermediul domnului profesor doctor Tiberiu Tănase, împreună cu un prestigios colectiv de cercetare. Domnul profesor doctor Tiberiu Tanase, din partea Academiei Române, (CRIFST / DIS) este Secretar al Diviziei de Istoria Științei (DIS) din cadrul Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), implicat activ în cercetarea istorică și organizarea de conferințe științifice naționale și internaționale. Diploma de merit Stiintific din partea CRIFST și Director executiv al Institutului de Studii și Analize Politico-Militare și de Securitate (ISIAS), coordonând proiecte de cercetare strategică și analiză privind riscurile și amenințările contemporane.
Din colectivul de colaborare interinstituțională și cercetare s-au distins: domnul profesor universitar doctor Dona Tudor, doamna jurnalist și profesor doctor Madalina Giurescu, doamna doctor
Alida Barbu, doamna profesor Ana Maria Florea, doctorand în domeniul relațiilor internaționale și domnul profesor Florin Petrescu, doctor în domeniul istoriei, domnul Ovidiu Boureanu și domnul Horia Tudor.
Divizia de Istorie a Știintei din cadrul Academiei Române a colaborat și în trecut la mai multe proiecte de cercetare, atât cu Biblioteca Sfântului Sinod, cât și cu Biblioteca Central Universitară.
Lasă un răspuns