Arhive Numărul 3 - Cunoașterea Științifică

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 4, Numărul 3, Septembrie 2025

26 iul. 2025

Strategii și canale ale comunicării implicite: de la tăcerea rostirii prin limbaj și limbajele nonverbale

de Vlad Rusu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Comunicarea reprezintă o componentă principală și indispensabilă vieții umane, fiind implicată activ și efectiv în toate domeniile vieții socio-umane, dezvoltând interacțiunea inter și intrapersonale. Comunicare se poate realiza și se diferenţiază pe patru nivele de comunicare: comunicarea verbală, comunicarea nonverbală, comunicarea paraverbală, precum și metacomunicare. Comunicarea nonverbală reprezintă transmiterea de informații și mesaje fără a folosi cuvinte, care se realizează prin implicarea și utilizarea unor expresii faciale sau gesturi ale mâinii, prin limbajul corpului. Comunicarea nonverbală poate fi mai puternică și chiar mai influentă decât ceea ce spunem prin cuvinte și poate avea un impact extraordinar asupra succesului nostru ca profesioniști din diferite domenii cu care interacționăm în diferite medii sociale. Limbajul corporal inclus în limbajul non-verbal, în care mișcările și comportamentele corpului sunt folosite în locul cuvintelor pentru a exprima și transmite informații poate implica mișcări ale mâinilor, expresii și aluzii faciale, mișcări ale ochilor, mișcări și poziții ale corpului, gesturi, utilizarea spațiului și altele asemenea. Scopul principal al cercetării este de a avansa înțelegerea diferitelor procese psihologice prin care markerii paralingvistici de confidență pot afecta schimbarea atitudinii, specificând condițiile în care este mai probabil ca aceștia să funcționeze.

20 iul. 2025

Câteva opinii principiale referitoare la filosofia lui Emil Cioran – O descifrare în esenţial a unor concepte filosofice ale lui Emil Cioran

de Petru Ababii | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 4 | 0

În acest articol, reflecția critică adoptată capătă puncte de vedere noi, altele decât cele oficiale și se referă la unele opinii filosofice concrete care caracterizează personalitatea și atitudinea conceptuală a lui E. Cioran față de propria ființă și experiențele sale legate de modul său de a fi și de a-și aprecia existența, analiză exprimată și susținută într-o manieră de autoanaliză, autocritică și autodeterminare psihologică. Observațiile formulate aici sunt rezultatul unei investigații logistice esențiale de tip polemic care vine să dezbată extrem de invers relansarea subiectului E. Cioran față de ceea ce s-a făcut până acum. Analiza chiar și într-un caz nu reprezintă un atac direct la adresa persoanei și nu aruncă o umbră asupra omului E. Cioran ci doar pune în discuție unele dintre principiile filosofiei sale, drept pe care mi-l asum cu toată responsabilitatea pe care mi-o oferă o astfel de încercare.

16 iul. 2025

Mareșalul Mustafa Kemal Atatürk – făuritorul Turciei moderne

de Alexandru Cristian | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Acest articol este prezentarea operei sociale și politice a marelui conducător al Turciei moderne, mareșalul Mustafa Kemal. În acest articol susținem ideea că Turcia s-a reformat singură fără un puternic stimul extern. Prima parte a articolul este reprezentată descrie personalitatea lui Mustafa Kemal a doua parte se referă strict la reformele implementare de marele conducător.

15 iul. 2025

Guvernanța corporativă și noul management public în România: dilemele eficienței și costurile sociale ale modernizării

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 3, Volumul 4 | 0

În ultimele decenii, Noul Management Public și guvernanța corporativă au devenit concepte-cheie în reforma administrativă și managerială, atât la nivel global, cât și în România. Interacțiunea dintre aceste două concepte este tot mai vizibilă: principiile de management privat și guvernanță corporativă au fost adoptate treptat nu doar de companii, ci și de instituții publice, în efortul de a moderniza guvernarea. Deși reformele de tip Noul Management Public și guvernanță corporativă au vizat îmbunătățirea eficienței și a calității guvernării, ele au avut și consecințe sociale nedorite în România, mai ales în absența unor măsuri compensatorii adecvate.

23 iun. 2025

Biserica ortodoxă din Republica Moldova: întemeierea, persecuţia sovietică, consolidarea și reabilitarea ei

de Damian Spinei | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 4 | 0

Articolul de față ne arată evoluția Bisericii din Republica Moldova (fosta Basarabie) de la întemeiere până la reabilitare. Aceasta din urmă a jucat un rol primordial în conservarea identității naționale și spirituale a basarabenilor, în pofida represaliilor comuniste. Pe această cale, am evidențiat și aportul României, aducând totodată în discuție o situație mai recentă privind împărțirea bisericii între Mitropolia Moldovei sub Patriarhia Moscovei și Mitropolia Basarabiei sub Patriarhia Română. Stabilind o punte de legătură între trecut și prezent, sunt de părere că subiectul oferă o viziune mai amplă asupra Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.

19 iun. 2025

Proiectarea 3D în ingineria mecanică și tendințele de piață

de Darius Pitariu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe naturale, Volumul 4 | 0

Această lucrare își propune in a analiza evoluția și tendințele actuale ale proiectării tridimensionale în ingineria mecanică examinând impactul tehnologiilor noi in industrie și perspectivele de dezvoltare a pieței globale. Orientarea cercetării se concentrează asupra identificării principalelor transformări digitale care redefinesc tiparele tradiționale in design în contextul Industriei 4.0.

18 iun. 2025

Political Ideologies as Resonance Systems: A Unified Frequency Ontology of Consciousness (UFOC) Reinterpretation

de Cezara Giugula | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 4 | 0

This paper proposes a novel interdisciplinary framework—Unified Frequency Ontology of Consciousness (UFOC)—to reinterpret major political ideologies (fascism, communism, anarchism, authoritarianism) as emotional resonance systems. Drawing from neuroscience, trauma theory, psychosomatics, sociology, and political science, UFOC conceptualizes ideologies as large-scale collective emotional frequencies that regulate, sublimate, or suppress societal trauma. The paper analyzes emotional encoding, trauma sublimation, and resonance mechanisms of each ideology, providing historical case studies and neuropsychological insights. It contrasts these trauma-based frequency models with wellbeing-oriented governance metaphors—The Circle, The Spiral, The Tree, and The River—that prioritize recalibrating, emotional coherence, and adaptive governance. Finally, the paper outlines empirical validation strategies, formal modeling approaches, and policy proposals for trauma-informed, resonance-based governance.

12 iun. 2025

Solomon Marcus. Despre pontifex maximus şi „punțile” sale

de Narcis Zărnescu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe naturale, Volumul 4 | 0

Solomon Marcus propune prin viața și opera sa o resetare a modelului renascentist de homo universalis, pentru secolul XX și XXI. Explorator al spiritului creator, savantul a rămas în memoria comunității academice drept un constructor de poduri, original și inepuizabil, între conștiințe, între inteligențe; între științe și arte. Un adevărat pontifex maximus, făuritor de poduri simbolice, înțelept și vizionar. Aceasta este miza meditației noastre și întrebarea implicită: în ce măsură epoca și oamenii următoarelor decade ale României europene mai au nevoie de asemenea modele intelectuale și academice?

4 iun. 2025

Titu Maiorescu, „De veghe în lanul de secară” al limbii și conștiinței românești

de Narcis Zărnescu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 4 | 0

Recitind și meditând asupra ideilor, pe care Maiorescu le susține în articolul său “În contra direcției de astăzi în cultura română”, putem descifra în filigran un adevărat Program de priveghere și reformare a culturii românești, care implică inițial o tabula rasa carteziană și se bazează pe o critică dură a trei tipuri de falsificări grave, dramatice, ale structurii noastre mentale de adâncime: istorice, etimologice și filologice. Acesta este nucleul și fundamentul demonstrației noastre socio-antropologice, pe care o propunem în acest studiu.

31 mai 2025

Inteligența artificială și sfârșitul suveranității etice a omului: între autonomie și delegare

de George Constantin | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe formale, Volumul 4 | 1

Eseul abordează impactul inteligenței artificiale (IA) asupra suveranității etice a ființei umane, propunând conceptul de „etică a intervalului” ca răspuns la tentația de a automatiza judecata morală. Autorul susține că IA, prin natura sa algoritmică și lipsa unei conștiințe, nu poate înlocui deliberarea umană, marcată de ezitare, tragism și responsabilitate. Prin apel la gânditori precum Kant, Arendt, Ricoeur, Blaga, Noica și Florian, se argumentează că decizia etică nu este un act automat sau optimizat, ci o suspendare tensionată între intenție și consecință, între lege și excepție. Etica devine astfel spațiul unui interval viu, nereplicabil de IA, în care umanitatea se afirmă nu prin perfecțiune, ci prin capacitatea de a greși cu sens. Textul propune o reflecție critică asupra ideii de delegare morală și sugerează că IA nu trebuie să fie înlocuitorul eticului uman, ci provocarea care ne obligă să revalorizăm limitele noastre morale.

Numărul 3

Articles published according to the current editorial policy