Cărțile despre istoria științei: evoluția globală, contribuții românești, și perspective

Domeniul istoriei științei a evoluat de la o activitate academică de nișă într-o disciplină solidă, globală. Acest articol urmărește dezvoltarea cărților despre istoria științei – de la cronicile timpurii ale realizărilor științifice până la analize moderne, critice – examinând evoluția lor istorică, starea prezentă și direcțiile viitoare. Evidențiez teme intelectuale cheie (cum ar fi dezbaterea internalistă versus externalistă, relația dintre știință și societate și impulsul recent pentru decolonizarea istoriei științei) și evoluția paralelă a practicilor de publicare (presa academică, traduceri și formate digitale). În timp ce ofer o imagine de ansamblu, pun un accent special pe contribuțiile și evoluțiile românești, ilustrând modul în care savanții români au influențat și au reflectat tendințele internaționale. Sunt discutate schimbări istoriografice majore, inclusiv tranziția de la narațiunile celebrative, eurocentrice, la abordări mai contextuale și incluzive. De asemenea, analizez modul în care publicarea istoriei științei s-a schimbat – de la tratatele academice timpurii la monografiile digitale contemporane cu acces deschis – și explorez tendințele viitoare în diseminarea științei istorice. Prin examinarea practicilor trecute și prezente, articolul aruncă lumină asupra viitorului cărților de istorie a științei, subliniind creșterea interdisciplinarității și accesibilității.

Noul management public în industria transporturilor: revoluționarea eficienței și responsabilității

În peisajul contemporan al administrației publice, au avut loc schimbări semnificative, determinate de nevoia de eficiență, transparență și implicarea sporită a cetățenilor. Noul management public este o abordare a conducerii organizațiilor de servicii publice cu scopul de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea în furnizarea de servicii publice. Această abordare a fost aplicată în diverse sectoare, inclusiv în industria transporturilor. În ultimele decenii, aplicarea principiilor noului management public a transformat semnificativ modul în care funcționează industria transporturilor. Acest eseu explorează impactul noului management public asupra sectorului transporturilor, concentrându-se pe influența acestuia asupra eficienței, responsabilității și furnizării de servicii.

Falsificabilitatea lui Imre Lakatos în contextul programelor științifice de cercetare

Această lucrare este o extensie a unui capitol din Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică.[2] Imre Lakatos a explorat falsificabilitatea în contextul metodei științifice, criticând modelele anterioare de falsificabilitate, în special versiunea lui Karl Popper. Critica sa a condus la dezvoltarea modelului sofisticat de falsificabilitate, care subliniază natura cumulativă a științei, importanța programelor de cercetare și rolul predicțiilor în evaluarea progresului teoriilor științifice. Acest cadru permite o înțelegere mai flexibilă și mai fundamentată istoric a modului în care cunoștințele științifice sunt construite și perfecționate în timp.

De la instinctele primitive la cunoașterea avansată: evoluția inteligenței umane

Evoluția inteligenței umane este o abordare complexă, care se întinde pe milioane de ani. Aceasta cuprinde dezvoltarea treptată a abilităților cognitive care disting Homo sapiens de alte specii. Evoluția inteligenței umane a fost condusă de factori precum selecția naturală, presiunile mediului și dinamica socială. De la primii hominizi la Homo sapiens modern, evoluția inteligenței umane a fost marcată de dezvoltarea abilităților cognitive complexe, inclusiv limbajul, rezolvarea problemelor și cooperarea socială. Acest articol explorează reperele cheie în evoluția inteligenței umane, examinând factorii biologici, de mediu și sociali care au contribuit la această transformare remarcabilă.

Ce este inteligența?

Inteligența, adesea considerată apogeul cunoașterii umane, este un construct care i-a fascinat pe savanți, oameni de știință și filozofi de secole. Originile inteligenței pot fi urmărite până la călătoria evolutivă a vieții însăși. În lumea naturală, inteligența nu se limitează la oameni, ci este un produs al strategiilor de adaptare și supraviețuire a diferitelor specii. Inteligența exercită implicații profunde asupra indivizilor, influențând rezultatele academice, succesul în carieră, interacțiunile sociale și bunăstarea generală.

Apărarea împotriva atacurilor cibernetice avansate

Sfetcu, Nicolae (2024), Apărarea împotriva atacurilor cibernetice avansate, Cunoașterea Științifică, 3:1, 3-16, DOI: 10.58679/CS80583, https://www.cunoasterea.ro/apararea-impotriva-atacurilor-cibernetice-avansate/   Defense Against Advanced Cyber Attacks Abstract In today’s digitally interconnected world, the threat of cyber attacks has become a critical concern for individuals, businesses and governments alike. Cyber attacks pose a significant risk to data privacy, financial stability, national security and even personal safety. As the sophistication and frequency of cyber threats continue to increase, it is imperative that we deploy robust defenses to … Citeşte mai mult

Știință sau pseudoștiință?

Știința și pseudoștiința sunt doi termeni adesea folosiți pentru a descrie căutarea cunoașterii și înțelegerii în lume. Deși ambele pot părea similare la prima vedere, ele sunt fundamental diferite în abordarea lor, metodologia și fiabilitatea constatărilor lor. Acest eseu își propune să exploreze distincțiile dintre știință și pseudoștiință, impactul lor asupra societății și importanța gândirii critice în diferențierea dintre ele.

Știința schimbărilor climatice

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă planeta noastră astăzi. Știința schimbărilor climatice este un domeniu multidisciplinar care studiază modelele și variațiile pe termen lung ale climei Pământului și factorii care le influențează. Acesta își propune să înțeleagă mecanismele care conduc schimbările climatice, impactul acestora și strategiile potențiale de atenuare și adaptare. Astăzi, modelele computerizate complexe care reprezintă o gamă largă de procese ale sistemelor climatice reprezintă un pilon al cercetării climatice.

Cunoașterea științifică – Metodologii

Socrate a practicat dialectica pentru obținerea cunoașterii, prin metoda dialogului oral, ceea ce el numea arta „nașterii sufletelor”. La Platon, dialectica era un tip de cunoaștere cu rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii.

Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă. Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea probelor observabile și măsurabile supuse unor principii specifice de raționament și de experimentare.

În ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui.

Metodologia programelor de cercetare științifică a lui Imre Lakatos este o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a cunoașterii științifice.

În lucrare prezint propunerea mea de extindere a metodologiei lui Lakatos cu doi noi termeni, programe bifurcate și programe unificatoare, cu caracteristicile lor specifice.

Limite ale cunoașterii în cuvânt, logică, matematică și teorii

Pentru a cunoaște și înțelege, fie și parțial, acest Univers, deci realitatea înconjurătoare, oamenii nu se pot baza decât pe simțurile lor, limitate biologic, prelungite cu instrumente limitate din punct de vedere cultural și tehnic, ca și pe mintea lor, care este departe de a fi perfectă și care folosește mai ales cuvinte, operații matematice și logice sau teorii, toate limitate din punct de vedere cultural.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.