Boala Parkinson (PD) este o afecțiune neurodegenerativă caracterizată prin tulburări motorii, pierderea neuronilor dopaminergici și prezența corpurilor Lewy. Deși cercetările au avansat, etiologia bolii rămâne incomplet elucidată, implicând factori genetici și de mediu. Acest studiu analizează interacțiunea dintre acești factori, concentrându-se pe influența riscurilor profesionale asupra apariției și evoluției bolii. Acest articol s-a bazat pe o analiză riguroasă a datelor existente, combinată cu eforturi de identificare a celor mai relevanți factori care contribuie la dezvoltarea bolii. Factorii genetici, precum mutații ale genelor LRRK2, PARK7, PINK1, PRKN sau SNCA, au un impact seminificativ asupra riscului de a dezvolta PD. Pe lângă aceștia, factori non-genetici, precum expunerea la pesticide, metale toxice, stres, traumatisme craniene, infecții, fumatul și stilul de viață, sunt asociați cu un risc crescut. Pentru prevenirea și gestionarea eficientă a PD, este esențială o strategie multidimensională care să reducă expunerea la factori de mediu nocivi și să promoveze un stil de viață sănătos. Creșterea gradului de conștientizare, monitorizarea precoce a simptomelor și accesul facil la resurse medicale sunt cruciale pentru minimizarea impactului bolii asupra pacienților și societății.
