Pluralismul în cunoaștere și societatea deschisă

În cunoașterea realității monismul reprezintă cantonarea într-o singură teorie, iar pluralismul acceptarea tuturor teoriilor propuse care n-au putut fi respinse prin dovezi unanim acceptate. Monismul (sau-sau) este simplu și accesibil pentru judecăți logice, în timp ce pluralismul (și-și) este mai dificil și necesită gândire. Doar pluralismul poate garanta creația, progresul și „ieșirea din cutie”. O întreagă societate poate deveni monistă (societatea închisă) sau pluralistă (societate deschisă). Se prezintă consecințele previzibile.

Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României

Cozma, Lucian Ștefan; Golea, Daniela Georgiana; Tănase, Tiberiu (2025), Aspecte de securitate ale statelor riverane la Marea Neagră (fără Rusia) și strategia de apărare a Președintelui României, Cunoașterea Științifică, 4:2, 94-104, DOI: 10.58679/CS21368, https://www.cunoasterea.ro/aspecte-de-securitate-ale-statelor-riverane-la-marea-neagra-fara-rusia-si-strategia-de-aparare-a-presedintelui-romaniei/   Security Issues of the Black Sea Coastal States (without Russia) and the Defense Strategy of the President of Romania Abstract The development of regional conflicts as well as global economic interests that are slowly narrowing towards the area of hydrocarbon exploitation (the large untapped hydrocarbon … Citeşte mai mult

Studiu asupra înzestrării forțelor armate aflate sub comanda lui Avram Iancu în perioada 1848-1849

În istoria României, Avram Iancu ocupă un rol important atât prin ceea ce a făcut el în calitatea sa de conducător al moților, cât și prin ceea ce simbolizează în privința luptei de eliberare a românilor și realizare a unui stat suveran. Totodată, Avram Iancu deține încă un rol important în contextul mai larg al relațiilor dintre românii și maghiarii din Transilvania, tot astfel cum rolul istoric al lui Janos Kossuth a rămas în vigoare în memoria și conștiința colectivă maghiară. Lucrarea de față reține mai ales aspectul creării de către Avram Iancu practic a primei armate locale combatante din istoria modernă. Înainte de momentul istoric 1848, mai existase și încercarea de realizare a unei armate de către Tudor Vladimirescu, dar fără succes în final. Forțele armate realizate de către domniile fanariote nu aveau rol combatant, ci erau doar niște forțe locale cu destinație polițienească și de pază a domnitorului. Armata Moților a fost o forță combatantă propriu-zisă și chiar una care a generat mari probleme armatei maghiare. Lucrarea de față caută să determine maniera în care a fost organizată și echipată armata transilvăneană, precum și influența pe care aceasta a avut-o în evoluția ulterioară a sistemului militar românesc.

Viitorul transportului. Un mixt de forme de energie durabilă.

La momentul scrierii acestui articol, populația globală crește rapid pe măsură ce urbanizarea se extinde, un rezultat fiind congestionarea severă a traficului care afectează întreprinderile, transportul și serviciile de logistică, iar o cincime din emisiile globale de CO2 sunt cauzate de transport, adică de mașini, camioane, nave, trenuri sau avioane care transportă pasageri sau mărfuri. În timp ce alte sectoare au devenit mai puțin dăunătoare climei, transportul – atât public, cât și privat – a fost mereu pus pe lista neagră a factorilor care influențează nivelul în continuă creștere al poluării. Și, în același timp, deși vehiculele au devenit mai eficiente, pe fondul creșterii mobilității și al numărului de mașini din ce în ce mai mari, din 1960 traficul de marfă și consumul de energie s-au triplat, iar traficul de pasageri este de patru ori mai intens. Acum nu numai că ne confruntăm cu blocaje în trafic în întreaga lume din cauza transportului tradițional, dar economia se confruntă, de asemenea, cu pierderi inutile de bani datorate problemelor cauzate de rețelele de transport. Astfel, Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri menite să adapteze politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, cu scopul de a reduce cu cel puțin 55 % până în 2030 emisiile nete de gaze cu efect de seră, față de nivelurile din 1990, iar pentru a se atinge obiectivul de a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de schimbări ambițioase în domeniul transporturilor.

Cărțile despre istoria științei: evoluția globală, contribuții românești, și perspective

Domeniul istoriei științei a evoluat de la o activitate academică de nișă într-o disciplină solidă, globală. Acest articol urmărește dezvoltarea cărților despre istoria științei – de la cronicile timpurii ale realizărilor științifice până la analize moderne, critice – examinând evoluția lor istorică, starea prezentă și direcțiile viitoare. Evidențiez teme intelectuale cheie (cum ar fi dezbaterea internalistă versus externalistă, relația dintre știință și societate și impulsul recent pentru decolonizarea istoriei științei) și evoluția paralelă a practicilor de publicare (presa academică, traduceri și formate digitale). În timp ce ofer o imagine de ansamblu, pun un accent special pe contribuțiile și evoluțiile românești, ilustrând modul în care savanții români au influențat și au reflectat tendințele internaționale. Sunt discutate schimbări istoriografice majore, inclusiv tranziția de la narațiunile celebrative, eurocentrice, la abordări mai contextuale și incluzive. De asemenea, analizez modul în care publicarea istoriei științei s-a schimbat – de la tratatele academice timpurii la monografiile digitale contemporane cu acces deschis – și explorez tendințele viitoare în diseminarea științei istorice. Prin examinarea practicilor trecute și prezente, articolul aruncă lumină asupra viitorului cărților de istorie a științei, subliniind creșterea interdisciplinarității și accesibilității.

Energia verde și tehnologia viitorului

În secolul 21 trăim într-o lume digitalizată, dacă nu chiar mai întâi digitală, în care software-ul este forța motrice din spatele schimbării. Tehnologia este atât de bună pe cât o pot crea, controla și folosi oamenii. Iar energia verde recunoaște provocările de mediu legate de tehnologii specifice. Am fi surprinși să aflăm câte căutări sunt pentru factorii de decizie, cercetători și profesioniști din sectorul energiei verzi, în vederea oferirii cunoștințelor și abilităților necesare pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză în industrie. Acest articol (1) investighează progresele recente în sursele de energie verde (solar, maree, eolian, biomasă, hidro și geotermal), evaluând în același timp implicațiile acestora pentru durabilitate, dezvoltare economică și echitate socială, (2) sintetizează descoperirile actuale ale cercetării științifice și inovațiile tehnologice în domeniul energiei verzi, concentrându-se pe îmbunătățirea soluțiilor eficiente de stocare a energiei și pe integrarea acestor tehnologii în infrastructurile energetice existente și (3) evaluează impacturile economice ale tranziției la energia verde și examinează implicațiile sociale pentru comunitățile defavorizate. De asemenea, articolul abordează rolul energiei verzi în combaterea sărăciei energetice și în promovarea echității sociale, în special în comunitățile defavorizate.

Electroscopul Hurmuzescu

Electroscopul Hurmuzescu este un dispozitiv revoluționar utilizat în electrostatică pentru detectarea și măsurarea sarcinilor electrice, inventat de fizicianul român Dragomir Hurmuzescu. Această invenție din 1896 a reprezentat un progres semnificativ în domeniul fizicii experimentale, contribuind la dezvoltarea științelor exacte și a tehnologiei moderne și consolidând reputația lui Hurmuzescu ca unul dintre fondatorii fizicii moderne în România.

Boala Parkison: factori de risc profesionali și de mediu

Boala Parkinson (PD) este o afecțiune neurodegenerativă caracterizată prin tulburări motorii, pierderea neuronilor dopaminergici și prezența corpurilor Lewy. Deși cercetările au avansat, etiologia bolii rămâne incomplet elucidată, implicând factori genetici și de mediu. Acest studiu analizează interacțiunea dintre acești factori, concentrându-se pe influența riscurilor profesionale asupra apariției și evoluției bolii. Acest articol s-a bazat pe o analiză riguroasă a datelor existente, combinată cu eforturi de identificare a celor mai relevanți factori care contribuie la dezvoltarea bolii. Factorii genetici, precum mutații ale genelor LRRK2, PARK7, PINK1, PRKN sau SNCA, au un impact seminificativ asupra riscului de a dezvolta PD. Pe lângă aceștia, factori non-genetici, precum expunerea la pesticide, metale toxice, stres, traumatisme craniene, infecții, fumatul și stilul de viață, sunt asociați cu un risc crescut. Pentru prevenirea și gestionarea eficientă a PD, este esențială o strategie multidimensională care să reducă expunerea la factori de mediu nocivi și să promoveze un stil de viață sănătos. Creșterea gradului de conștientizare, monitorizarea precoce a simptomelor și accesul facil la resurse medicale sunt cruciale pentru minimizarea impactului bolii asupra pacienților și societății.

Articles published according to the current editorial policy