„The Sahara of Romania” – The Southern Romanian Plain

One of the most sensitive regions of the country – the south of the Romanian Plain – is starting to be renowned for the onset of desertification. The intensification of land degradation in this area was the result of both direct and indirect factors such as weather conditions, the fauna and flora, and last but not least the features of the relief. The augmentation of the processes that stimulate the degradation of the pedological resources and of life-supporting attributes are due to anthropogenic factors as well, which leads to unsustainable land exploitation by regional users on the precarious background created by global climate change. These factors are poverty, government policies, industrial activities, incorrect management of land use, deforestation, overgrazing, unsuitable farming and irrigation practices, misuse of chemical fertilisers.

Acceptarea morții asistate, prevederi ecleziale și legislative

Pentru comunitățile de creștini osârdnici, mereu preocupați de cultivarea valorilor spirituale atât de necesare creșterii duhovnicești, problematica ”morții asistate” a venit ca un trăsnet. Stau și mă întreb , oare cum un pacient încercat de o grea boală ar putea justifica urmarea crucii suferinței dacă lașitatea l-ar cuprinde până într-acolo unde din dorința de a scăpa ușor de acest jug, preferă să aleagă noua metodă medicală de eutanasiere cunoscută mai nou sub numele de moarte asistată.  Ar avea el dreptul să-și decidă propriul sfârșit, sau s-ar considera îndreptățit să decidă el în locul lui Dumnezeu când și cum să se încheie viața lui. La aceste întrebări voi încerca să aduc câteva răspunsuri tip argument pentru a întări în mod justificat faptul că Biserica nu v-a accepta acest procedeu al morții asistate sau mai pe scurt eutanasierea, indiferent de formele pe care știința le face cunoscute.

Diplomație medicală – securitatea sănătății într-un sistem medical „de campanie”

Diplomația medicală devine un domeniu de mare interes în contextul actual al globalizării. Dacă până spre sfârșitul secolului 20 un sistem medical „de campanie” făcea cu precădere referire la problemele întâmpinate pe parcursul conflictelor armate, a ocupărilor teritoriale, iar intelligence-ul medical își găsea utilitatea în cadrul organizațiilor militare, astăzi, odată cu fenomenul intens al globalizării și cu problemele diverse cu care se confruntă sistemele medicale din întreaga lume, nevoia de cunoaștere, securitate și management informațional în domeniul sănătății sunt conștientizate la un alt nivel. Pregătirea pentru situații de criză dar și înțelegerea conceptului de stare de siguranță medicală presupune integrarea unui studiu detaliat și o analiză permanentă a demografiei, geopoliticii și dinamicii biologice la nivel global spre a se putea dezvolta strategii complexe și coerente care să cuprindă cât mai mulți factori ce pot impacta sănătatea publică.

An Integrative Research Study on Changing Coping Mechanisms and Personality Traits for Adults

The study of stress is of high importance for the development of new and innovative strategies of learning for adults. This study aimed to change / improve of coping mechanisms and personality traits of the adult through specific integrative interventions, as a result of participation in the psychological intervention program, in relation to a series of variables, such as: cognitive emotional coping, behavioural coping and personality traits.

Natura Ex Machina: The Role of Ambiguity in Facilitating User Engagement with Nature

This article examines the interactive installation Natura ex Machina, which uses digital technology to recreate elements of nature that are occurring less in urban environments. Drawing on the concept of Deus ex machina, the installation represents human efforts to restore our connection to the natural world. Using a mixed-methods approach of surveys, observations, and audience discussions, the research investigates how design ambiguity can enhance user engagement and provoke personal interpretations. Findings indicate that while many participants connected deeply with the installation, challenges around user expectations and feedback mechanisms emerged. These insights highlight the need to balance ambiguity and clarity to foster meaningful connections with nature in an increasingly digital age.

„Starea nației” oglindită de Mihai Eminescu în „Icoane vechi și icoane nouă”

Aurel, David V. (2024), „Starea nației” oglindită de Mihai Eminescu în „Icoane vechi și icoane nouă”, Cunoașterea Științifică, 4:1, https://www.cunoasterea.ro/starea-natiei-oglindita-de-mihai-eminescu-in-icoane-vechi-si-icoane-noua/   The „State of the Nation” reflected by Mihai Eminescu in „Old Icons and New Icons” Abstract In the second half of October 1877, the young journalist and poet Mihai Eminescu, editor at the „Curierul de Iași”, who was in a precarious financial situation, was invited by Titu Maiorescu, founder of the „Junimea” Society, to join the editorial staff of … Citeşte mai mult

Impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) în sistemul național de sănătate

Acest articol analizează impactul Rețelelor Europene de Referință (RER) asupra sistemului de sănătate din România, evidențiind atât beneficiile, cât și provocările asociate. Studiul a fost realizat printr-o metodologie riguroasă, folosind graficul PRISMA pentru selecția surselor relevante, și a inclus o analiză comparativă cu alte țări europene.
Rezultatele arată o îmbunătățire semnificativă a ratelor de diagnosticare a bolilor rare și accesul mai facil la tratamente de înaltă calitate, dar și dificultăți legate de infrastructura insuficientă și lipsa de specialiști instruiți. Articolul propune soluții concrete, cum ar fi modernizarea infrastructurii digitale, simplificarea legislației și promovarea parteneriatelor internaționale, pentru a depăși aceste obstacole.
În concluzie, prin adoptarea unor strategii bine fundamentate și prin colaborarea activă cu RER, România poate transforma modul în care sunt tratate bolile rare, asigurând un viitor mai bun pentru pacienții care au nevoie de îngrijire specializată.

Întrebări-ipoteze despre AGI și entanglementul cuantic. Elemente pentru o fenomenologie.

Textul explorează conexiunea dintre două concepte complexe: Inteligența Artificială Generală (AGI) și entanglementul cuantic. Autorul presupune că AGI va deveni, la un moment dat, o formă de inteligență artificială capabilă să îndeplinească, principial, orice sarcină intelectivă rezolvată de om, în timp ce entanglementul cuantic descrie o legătură misterioasă între particule, indiferent de distanță.
Autorul lansează ipoteza că între aceste două concepte ar putea exista un sistem de corelații şi sugerează că entanglementul va putea fi folosit pentru construirea unor computere cuantice extrem de puternice, capabile să dezvolte AGI avansate. De asemenea, autorul consideră că modelul teoretic şi practic al entanglementul ar putea să “copieze”, în viitor, interferențele neurocognitive şi funcționarea creierului uman și, implicit, pe cele ale conștiinței.
În ciuda optimismului, autorul subliniază că aceste idei sunt încă speculative și se bazează pe extrapolări ale cunoștințelor actuale. Deși există un potențial enorm în această direcție, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestei “arte combinatorii” [ars combinatoria]. În concluzie, textul prezintă o imagine fascinantă a viitorului, unde tehnologia cuantică și inteligența artificială ar putea converge pentru a crea sisteme inteligente cu capacități fără precedent.

Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării

Fiecare stat are un steag propriu, diferit de-al celorlalte state prin culori sau poziția culorilor și însemnele heraldice pe care le cuprinde. În epoca modernă, când națiunile au reușit să-și formeze propriul stat, s-au născut steagurile naționale, care sunt prevăzute în constituție și care reunesc sub faldurile lor elemente ale tradiției istorice și etnospirituale ale națiunii respective. Steag propriu are, de obicei, fiecare mare unitate militară din trupele de uscat, aviație și marină, care încorporează elemente heraldice din steagul național, iar la consulate, legațiuni și ambasade, precum și pe bastimente, fâlfâie steagul național.

Argumente privind schimbarea imnului de stat

Imnul de stat este cântecul bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statului național român și adoptat oficial, ca oglindă  a istoriei, precum și simbol al identității și unității naționale. Este o melodie triumfală, capabilă să exalte spiritul de solidaritate față de semeni, precum și voința de apărare a națiunii române în momente dificile. Menirea acestuia este de a întreține și dezvolta sentimentul patriotic al cetățenilor români.

În Europa, în secolul al XVIII-lea aproape toate monarhiile europene își adoptaseră imnul. Unele au organizat concursuri la care au participat cei mai mari compozitori ai epocii. În secolul al XIX-lea, fiecare stat național au adoptat propriul Imn național.

Una dintre supapele pe unde a răsuflat o mare parte din energia naționalistă din a doua jumătate a secolului XX a fost sportul, care a constituit și motorul de promovare a imnurilor naționale. Imnul a fost cântat cu ocazia diferitelor ceremonialuri organizate de instituțiile statelor sau activități cu caracter public. Începând cu anul 1920, sportivilor câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiade, li se intona Imnul național. Obiceiul s-a diversificat, iar astăzi majoritatea competițiilor naționale sportive importante încep cu intonarea imnurilor naționale.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.