Arhive Numărul 4 - Cunoașterea Științifică

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 4, Decembrie 2026

12 oct. 2026

Provocări întâmpinate de bibliotecarii de la secția relații cu publicul a unei biblioteci universitare specializate: Mitigarea și rezolvarea dificultăților survenite

de Tudor-Nicolae Popescu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe formale, Volumul 5 | 1

Într-o epocă dominată de către avalanșa de noi și variate tehnologii digitale emergente, de schimbări în ordinea socială globală și de noi paradigme în educația studenților, bibliotecarii universitari se lovesc de numeroase provocări, pe care sunt nevoiți să le înfrunte cu stoicism și să le caute soluționarea în cel mai sigur și eficient mod, astfel încât să poată releva importanța serviciilor prestate de către instituție.

25 sept. 2026

Evaluarea scientometrică și cultura impactului: Ghid de navigare pentru științele socio-umane

de Laura Mihaelaa Tihan | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe formale, Volumul 5 | 0

În peisajul academic contemporan, tranziția către evaluarea cantitativă bazată pe indicatori scientometrici reprezintă o provocare majoră pentru cercetătorii din domeniul științelor socio-umane (psihologie, sociologie, asistență socială). Acest articol analizează mecanismele de funcționare și relevanța indicelui Hirsch (indicele h) și a Factorului de Impact (IF), oferind un cadru conceptual clar pentru diferențierea metricilor la nivel de autor, jurnal și articol. Lucrarea explorează limitele epistemologice ale aplicării acestor formule matematice în științele comportamentale, unde acumularea citărilor urmează o dinamică mult mai lentă comparativ cu științele biomedicale [9]. Totodată, sunt analizate costurile logistice, financiare și de timp proiectate asupra publicării în reviste indexate în baze de date internaționale (BDI) și Clarivate Analytics (ISI) [18]. Articolul oferă recomandări strategice pentru optimizarea vizibilității academice și integrarea eficientă a standardelor internaționale în culturile de cercetare locale.

23 sept. 2026

Viteza de modelare a scenariilor om-mașină. Dezinformarea strategică în epoca suprasaturației informaționale în noile forme de război

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe formale, Volumul 5 | 0

Prezentul articol analizează un fenomen emergent și critic pentru securitatea contemporană: viteza de modelare a scenariilor în sistemele OM-mașină și rolul său în dinamica dezinformării strategice în condițiile suprasaturației informaționale. În contextul tranziției de la bucla OODA (Observe-Orient-Decide-Act) umană, cu durată de secunde-minute, la bucla OODA la viteza mașinii (1-50 milisecunde), capacitatea de a genera, testa și implementa scenarii devine factor determinant al superiorității decizionale.

7 sept. 2026

Filosofia timpului și mecanica entropiei. De la conferința Santa Fe 2018 la distopia filmului ,,În timp”, de Andrew Niccol

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 4, Volumul 5 | 0

Studiul explorează conceptul de „Economie a Singularității Biologice ”, un spațiu hibrid unde teoria sistemelor complexe de la Conferința Santa Fe (2018) se întâlnește cu viziunea distopică a regizorului Andrew Niccol. Teza centrală propune redefinirea timpului nu ca dimensiune liniară, ci ca flux informațional și capital ontologic tranzacționabil.

5 sept. 2026

O analiză comparativă a modelelor organizaționale ale săptămânii de lucru 4/3, 5/2 și 6/1

de Bogdan - Alexandru Furduescu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Bazându-se pe fundamentele teoretice stabilite în lucrarea anterioară, acest studiu examinează comparativ cele trei configurații dominante ale săptămânii de lucru discutate în prezent în cercetarea organizațională: săptămâna de lucru de patru zile (4/3), săptămâna de lucru tradițională de cinci zile (5/2) și săptămâna de lucru extinsă de șase zile (6/1). Lucrarea evaluează fiecare model din perspectiva productivității, bunăstării angajaților, flexibilității organizaționale, continuității operaționale și sustenabilității pe termen lung.

3 sept. 2026

Originile anticomuniste, naționaliste, ale mediilor teologice românești interbelice. Noi date din arhivele Ministerului de Interne al României

de Mircea Bejenar | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Studiul reconstituie rădăcinile istorice ale anticomunismului teologic românesc interbelic, plecând de la o rusofobie mai veche, alimentată de expansiunea țaristă spre strâmtori și de dezamăgirea provocată de încălcarea de către Rusia a promisiunilor privind integritatea teritorială a României (mai ales după Congresul de la Berlin, 1878). Punctul de cotitură e Primul Război Mondial: revoluția bolșevică din 1917 transformă Rusia din aliat în amenințare directă. Autorul detaliază episoade concrete, începând cu retragerea separată a Rusiei prin pacea de la Brest-Litovsk, defilarea trupelor bolșevizate pe străzile Iașului, ultimatumul sovietic din ianuarie 1918, arestarea diplomatului român Constantin Diamandy la Petrograd, până la acțiunile represive ale lui Cristian Rakovski la Odesa împotriva refugiaților români. Aceste evenimente, alături de intrarea armatei române în Chișinău, sunt prezentate drept „actul de naștere” al anticomunismului românesc.

1 sept. 2026

Bibliotecile din România între declinul rețelei tradiționale și evoluția spre biblioteci digitale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 5 | 1

Bibliotecile din România traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria lor recentă. Instituția construită în jurul colecției tipărite, al sălii de lectură și al împrumutului de carte începe să devină, treptat, un serviciu cultural și informațional hibrid: biblioteca fizică rămâne esențială, dar este completată de cataloage online, cărți electronice, colecții digitizate, acces la baze de date și, din ce în ce mai mult, de servicii de alfabetizare și incluziune digitală. Această transformare are însă loc într-un context contradictoriu. Pe de o parte, interesul public pentru biblioteci se menține, iar proiectele de digitalizare au devenit mai consistente; pe de altă parte, numărul bibliotecilor continuă să scadă, iar diferențele dintre marile centre universitare și județene și bibliotecile din localitățile mici rămân considerabile.

Numărul 4

Articles published according to the current editorial policy