The Implementation and Benefits of Telework in Various Sectors: Reality or Rhetoric?

This article explores the concept of telework, defined as work performed outside the traditional office, using technology to accomplish professional tasks. Initially designed to meet the needs of continuous customer support and to foster technological advancement, telework has been widely adopted by organizations due to its benefits, such as increased productivity, reduced operational costs, decreased traffic, and lower pollution. However, studies have highlighted significant challenges, such as employee feelings of isolation and the lack of effective managerial strategies to ensure connectivity and efficiency in remote work. Furthermore, the inadequate preparation for both the implementation and ongoing support of telework programs has become obvious. This article examines the implementation of telework and its benefits across various HoReCa organizations well equipped with digital tools and platforms, aiming to determine whether it represents a tangible reality or merely a management rhetoric by highlighting, within SWOT analyses, the advantages and challenges associated with this transition brought about by the adoption of telework.

Falsificabilitatea lui Imre Lakatos în contextul programelor științifice de cercetare

Această lucrare este o extensie a unui capitol din Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică.[2] Imre Lakatos a explorat falsificabilitatea în contextul metodei științifice, criticând modelele anterioare de falsificabilitate, în special versiunea lui Karl Popper. Critica sa a condus la dezvoltarea modelului sofisticat de falsificabilitate, care subliniază natura cumulativă a științei, importanța programelor de cercetare și rolul predicțiilor în evaluarea progresului teoriilor științifice. Acest cadru permite o înțelegere mai flexibilă și mai fundamentată istoric a modului în care cunoștințele științifice sunt construite și perfecționate în timp.

Castele în Spania

Studiul își propune prezentarea apariției și dezvoltării unei baze de date internaționale care administrează literatura de brevet din majoritatea Statelor lumii. Articolul urmărește condițiile apariției acestei baze de date și modalitățile în care ea a fost și este dezvoltată în continuare. Este vorba despre baza de date ESPACENET inițiată și administrată de către Oficiul European de Brevete și în care se adună zilnic informațiile din literatura mondială din domeniul brevetelor. Astăzi, această bază conține mai mult de 15 milioane de documente de brevet consultabile pagină cu pagină. Dacă inițial baza se  începea cu anul 1920, în ultimii ani, prin eforturile Oficiilor naționale participante, anul de început al conținutului bazei s-a apropiat de 1850, baza devenind una dintre sursele majore de documentare din literatura de brevet. Articolul încearcă să treacă În revistă istoricul eforturilor de completare și de dezvoltare al acestei baze. Partea a doua a articolului este un mic studiu de caz care sugerează posibilitățile de utilizare a bazei de cei interesați de istoria tehnicii văzută prin literatura de brevete

Un submarin pierdut în istorie

Joi pe 28 iulie 1881, apărea un articol în ”The Sydney Morning Herald”. În articol se vorbea despre un nou submarin inventat de un român, Trajan Teodoresco, inginer din Galați. Informația a fost preluată și de alte publicații. Unele publicații au tratat subiectul mai pe scurt, altele au oferit mai multe detalii . Cele ce urmează reprezintă o sinteză a informațiilor oferite de presa vremii.

Potențiala contribuție a inginerului și inventatorului român George „Gogu” Constantinescu în edificarea Castelului Peleș prin elaborarea teoriei moderne a betonului armat

Palatul Peleș constituie o operă arhitectonică nespecifică mediului cultural românesc și în general a celui balcanic. De o frumusețe aparte și încadrându-se în mod splendid în peisajul natural aproape sălbatic, această construcție aparte a reprezentat o provocare deosebită pentru arhitecții și inginerii acelei epoci a sfârșitului de secol XIX. Realizat în mare parte abia către începutul sec. XX și în primii ani ai acestui secol, Palatul Peleș (împreună cu o serie de construcții adiacente) a trebuit să corespundă mai întâi condițiilor dure specifice climatului alpin, dar și factorilor de mediu legați de caracteristicile geologice, de terenul aflat în pantă (pe versant) și mai ales, de prezența și acțiunea apei curgătoare subterane și de suprafață. În acest context s-a dovedit necesară recurgerea la tehnologia betonului armat, o tehnologie încă puțin cunoscută și chiar controversată la începutul sec. XX. Cu toate că arhitecții și inginerii direct implicați în acest proiect au fost străini, de diverse naționalități, în epoca în care s-au făcut cele mai importante construcții și lucrări de ranforsare și extindere la Palatul Peleș în România (și în lume) exista un singur inginer care a stabilit teoria modernă a betonului armat și modurile de realizare a construcțiilor pe bază de beton armat. Acesta a fost inginerul și inventatorul român George „Gogu” Constantinescu, pionierul mondial al betonului armat. Deși nu există dovezi explicite privind vreo implicare directă a lui Constantinescu în lucrările de la Peleș, totuși, tehnologia betonului armat era cea stabilită de el în acea epocă, iar expertiza și rezultatele sale științifice în mod indubitabil au contribuit la realizarea construcțiilor de beton armat din cadrul proiectului Peleș.

Information sabotage in the context of the communist regime. Case study on communist informers

The current paper aims to inform the readers about the concept of information sabotage, present in all contemporary societies and frequently used during the communist regime in Romania and beyond. According to the National Council for the Study of Security Archives, the communist period and the revolution caused the disappearance of many incriminating documents, thus not all those responsible were punished. However, with the help of the population and the remains, the deeply buried „crimes” of the terror regime can be exposed, returning some of the lost justice to the righteous.

Phasing the COVID-19 Pandemic in Romania. Analysis based on social distancing measures

This paper presents an analysis of the COVID-19 pandemic in Romania, structured into distinct phases based on the evolution of social distancing measures and the introduction of the vaccine. The study aims to provide a clear framework for understanding how Romania responded to the pandemic, from the initial implementation of strict lockdowns to the gradual relaxation of restrictions following vaccine distribution.
The paper identifies key stages of the pandemic: the Impulse Stage, characterized by strict social distancing and mobility restrictions; the Stabilization Stage, marked by adaptation to new societal norms and the initial rollout of vaccines; and the Recovery Stage, where widespread vaccination enabled a cautious return to normalcy. Each phase is analyzed in terms of the impact of public health policies, the timing of interventions, and the influence of vaccination on societal behavior.
By examining the interplay between social distancing measures and vaccine distribution, this paper provides insights into how Romania navigated the complexities of pandemic management, offering valuable lessons for future health crises.

Can Extended Human Genome Explain Personality Structures?

We propose a novel paradigmatic approach to sentient reality as a whole, with specific application to Information-guided DNA dynamics, leading to a triadic genomic configuration, which accommodates besides the parental hereditary legacy, possibly externally originating highly complex guiding matrix able to control the specific way the protein-synthesis is performed. Such informational input transcending the Zero-point energy interdimensional barrier, couples to the zygote’s quantum-governed energetic configuration by way of resonant bands of subtle energy superposition effects at the instance of fertilization, triggered by a Zinc-spark related bio-photonic bridge. Thus, unique secondary torsion parameters in the DNA strands determine the way the basic protein-generating template is read, supplying the new entity’s psycho-cognitive particularities along purposeful developmental vectors.

Utilizarea bremsstrahlung inversat în obținerea fuziunii nucleare controlate

Realizarea laserului la începutul anilor ’60 ai secolului trecut a deschis o serie de perspective care nici măcar nu fuseseră presupuse până în acel moment. Printre altele, cercetătorii ruși L.I. Gudzenko și L.A. Shelepin preconizau, la mijlocul anilor ’60, realizarea la un moment dat a unui nou tip de laser care să poată funcționa la o frecvență specifică foarte mare, iar valoarea acestei frecvențe să poată fi variată și controlată după cum doresc utilizatorii. Din păcate, momentul în care a fost realizat în sfârșit un tip de laser capabil să se apropie de aceste performanțe a venit mult mai târziu: laserul cu electroni liberi (FEL) imaginat începând cu 1976. Studiind fenomenul bremsstrahlung inversat, Gudzenko și Shelepin și-au dat seama că radiația de frânare dintr-o plasmă termonucleară ar putea fi colectată de un fascicul laser capabil să penetreze mediul termonuclear.

S-ar putea să nu existe infinitul, decât în nostalgia noastră după starea originară, pierdută, din Grădina Edenului

Acest articol face referire și este în același timp o completare a lucrării Modelul Big Bang Rece (Ionescu, 2021), numită în continuare MBBR sau lucrarea de bază, care a fost tipărită în cadrul editurii Tribuna Economică, în anul 2021, cu ISBN 987-973-688-429-0; lucrarea este listată și pe Internet.

Întrucât MBBR afirmă un univers discret și finit, noi argumentăm ipoteza că infinitul nu există în realitatea fizică, el fiind doar un concept matematic. Dacă, din punct de vedere fizic, infinitul nu există, atunci nu putem vorbi nici despre continuu și ca urmare nici despre o singularitate Big Bang infinit de mică și de densă și asta deoarece noțiunea de singularitatea este strict legată de domeniul analizei matematice a continuului mulțimii numerelor reale care nu poate fi aplicată la un spațiu discret.

În acest articol demitizăm ideea pornită de la Aristotel că timpul este infinit și facem aceasta tocmai la sugestia marelui filozof de a consulta un arbitru credibil care să decidă, o dată pentru totdeauna, dacă în realitate există loc pentru infinit.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.