Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024
5 sept. 2024

S-ar putea să nu existe infinitul, decât în nostalgia noastră după starea originară, pierdută, din Grădina Edenului

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 4, Volumul 3 | 0

Acest articol face referire și este în același timp o completare a lucrării Modelul Big Bang Rece (Ionescu, 2021), numită în continuare MBBR sau lucrarea de bază, care a fost tipărită în cadrul editurii Tribuna Economică, în anul 2021, cu ISBN 987-973-688-429-0; lucrarea este listată și pe Internet.

Întrucât MBBR afirmă un univers discret și finit, noi argumentăm ipoteza că infinitul nu există în realitatea fizică, el fiind doar un concept matematic. Dacă, din punct de vedere fizic, infinitul nu există, atunci nu putem vorbi nici despre continuu și ca urmare nici despre o singularitate Big Bang infinit de mică și de densă și asta deoarece noțiunea de singularitatea este strict legată de domeniul analizei matematice a continuului mulțimii numerelor reale care nu poate fi aplicată la un spațiu discret.

În acest articol demitizăm ideea pornită de la Aristotel că timpul este infinit și facem aceasta tocmai la sugestia marelui filozof de a consulta un arbitru credibil care să decidă, o dată pentru totdeauna, dacă în realitate există loc pentru infinit.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 3, Septembrie 2024
27 mai 2024

Dezvoltarea subsecventă a termenului de canon în primele secole creștine

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 3 | 0

Sunt ferm convins că într-un fervent al societății actuale, caracterizat de haos și dezbinări, Biserica  poate deveni  colacul de salvare pentru noi toți atâta vreme cât aceasta prin sfintele canoane asigură un echilibru spiritual conducător către apropierea de Hristos. Numai în aceste condiții se poate accepta unul dintre adevărurile  potrivit căruia Biserica  prin concomitența dintre canonicitate și legea administrativ eclezială poate fi acceptată ca  o  realitate pe care toți credincioșii trebuie să o urmeze respectând principiile canonice.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 2, Iunie 2024
26 mart. 2024

Intelligence–ul ca domeniu al cunoașterii

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 3 | 1

Competiția și conflictele actuale și viitoare vor depinde de managementul cunoștințelor. Conflictele și bătăliile viitorului vor fi decise de cine poate colecta, procesa, analiza și disemina informații în cel mai eficient și eficient mod posibil; cei cu cele mai bune canale de comunicare și informații colaborative la nivelul rețelei naționale-stat-rețea și al grupurilor (alianțe/coaliții) națiune-stat-stat vor avea avantajul competitiv și supremația globală. Cunoașterea este primordială, este esențială și se bazează pe inteligență. Cunoașterea are valoare și inteligență, adică informația strategică este putere. Cunoașterea fără inteligență nu poate exista, la fel cum inteligența calitativă nu poate exista fără cunoaștere. Pentru a evita eventualele eșecuri și a ne adapta la tendințele secolului XXI, trebuie să abordăm reforma și dezvoltarea domeniului informațiilor prin prisma celor trei aspecte enunțate de Sherman Kent, care sunt esențiale: cunoaștere-teoria, organizare-management, acțiune-strategie, ci printr-o viziune holistică specifică demersului lui Dimitrie Gusti și anume prin Știința Națiunii. De asemenea, considerăm că școala științifică românească ar putea contribui într-o măsură considerabilă, prin unii dintre cei mai renumiți specialiști și cercetători români ai vieții științifice interbelice și nu numai, așa cum au fost: Dimitrie Gusti, Spiru Haret, Anton Dumitriu, Gheorghe Zapan, Octav Onicescu, Gheorghe Mihoc, Nicolae Georgescu-Roegen, Ștefan Odobleja ș.a.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 1, Martie 2024
4 feb. 2024

The Republic of Plato: A Philosophical Odyssey

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 1, Volumul 3 | 0

Sfetcu, Nicolae (2024), The Republic of Plato: A Philosophical Odyssey, Cunoașterea Științifică, 3:1, 134-144, DOI: 10.58679/CS59183, https://www.cunoasterea.ro/the-republic-of-plato-a-philosophical-odyssey/   Abstract The Republic, written by the ancient Greek philosopher Plato, is a timeless masterpiece of political philosophy and ethics. Composed around 380 BCE, this influential work presents a comprehensive vision of an ideal society and explores fundamental questions about justice, morality, and the nature of the human soul. The Republic is not just a treatise on politics but also on ethics, education, … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
5 nov. 2023

Biserica, o realitate mistică și instituțională ca un liant între trecut, prezent și viitor

de | postat în: Arhiva, Filosofie | 0

Istoria omenirii începând cu perioada primară, consemnează în diverse izvoare religioase, culturale, științifice concepte și idei care arată că Biserica are rol misionar și de factor de echilibru spiritual, social adăugându-i-se rolul de sursă de emanație de principii și norme bazate pe slovele dumnezeieștii scripturi precum și din legile nescrise ale tradiției.

Biserica s-a implicat activ în rezolvarea multor conflicte sociale și de altă natură până la cele care țin de confuziile, depresiile și crizele ce apasă asupra psihicului si spiritului credincioșilor.

Toate acestea ne îndreptățesc să apreciem ca Biserica se constituie atât o realitate mistică dar și o realitate instituțională, dualitate asupra căreia doresc să aduc câteva argumente și păreri personale.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
16 oct. 2023

Philosophy of Emotional Intelligence

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 4, Volumul 2 | 0

The philosophy of emotional intelligence delves into the profound implications of emotional intelligence on personal development, interpersonal relationships, and society as a whole. The critical reflection of the aspects of emotional intelligence can be put on account of the different epistemological perspectives, reflecting the maturity of the concept. There is a need to find consistent empirical evidence for the dimensionality of emotional intelligence and to develop appropriate methods for its correct and useful measurement. A concern of researchers is whether emotional intelligence is a theory of personality, a form of intelligence, or a combination of both. Many studies consider emotional intelligence to be a personal factor associated with competence. But most researchers consider emotional intelligence as an emotional awareness of oneself and others, in addition to professional efficiency and emotional management.

Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023
1 aug. 2023

Unele aspecte ale filosofiei lui Albert Einstein și Henri Bergson, timpul şi paradoxul lui Zenon în viziune critică nonsofisticată

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 2 | 0

În acest articol fac o investigare critică a unor aspecte de fond ale filozofiei lui A. Einstein, H. Bergson și așa-zisul paradox al lui Zenon și legăturile lor cu timpul. Se observă în abordările lor asupra timpului și a factorilor care iau parte la formarea acestuia în raport cu spațiul, și spațiul în raport cu timpul, precum și procesele de metamorfoză care au loc în relațiile lor cu mișcarea și schimbarea, o complicație și sofisticare a filosofiei mesajului şi metodelor folosite pentru discursul analitic şi a gândirii şi logicii filosofării. Aici caut să dezleg rețeaua sofisticată de gândire cu care se întreprinde exegeza lor filozofică a subiectelor în discuție doar asupra câtorva aspecte ale acestora, simplificând și clarificând astfel unele deducții la care am reușit astfel să ajung.

Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023
29 iul. 2023

Materialism şi realitatea esteticii: Argumente şi contraargumente la scrisorile lui Friedrich Schiller privind educaţia estetică a omului (1/3)

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 2 | 0

Acest articol este o expunere esențială a descifrării rolului jucat de instinctele naturale ale ființei umane în fenomenologia complexă a realității care există între comportamentul său și structurile sale fiziologice materiale – o relație care dă naștere produsului de bază a ceea ce este ființa cu toate atributele ei care o determină ca ceea ce este și ceea ce este. Am inclus în concept care sunt aspectele legate de începuturile materiale ale structurilor biologice ale ființei umane, iar în conceptul care sunt modalitățile de manifestare estetică a acesteia în legătură directă cu procesele evolutive ale structurilor sale interioare într-un dinamică continuă numită armonie în ascensiune ca produs, dar și ca expresie exterioară a acestora, expresie care include estetica culturală, cea a artei, cea a frumosului și rolul pe care acesta îl joacă pentru autocunoașterea ființei. Am examinat influența pe care voința și rațiunea o au asupra comportamentului previzibil sau imprevizibil.

Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023
25 iul. 2023

Portretul biblic al unicornilor și paranoia fără fundamente privind seria „My Little Pony”

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 2 | 0

Acest mileniu relativizează tot mai mult religia. Astfel, acum există religii bazate pe filme (The Jedi Church) și cărți (Terasem). Se pare că chiar și desenele animate sunt acum suspectate de a avea un caracter religios. Acest studiu pune la îndoială existența unei religii bazată pe seria de animație „My Little Pony” și dacă serialul este satanic pentru că promovează unicornii, pe care unii părinți creștini îi consideră încarnări demonice în Biblie. Deși abordează un subiect exotic, răspunde unei probleme contemporane care influențează modul în care funcționează creștinii în societate, prevenind astfel radicalizarea nejustificată. Are fandom-ul acestui spectacol într-adevăr caracteristicile necesare pentru a fi o religie? Și dacă ar fi așa, sunt personajele cu adevărat demonice? Cum sunt reprezentați de fapt unicornii în Biblie?

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023
21 mart. 2023

Teorii cauzale ale referinței

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 2 | 0

Teoriile descriptiviste au încercat să elimine anumite contradicții logice dacă numele erau considerate descrieri definite. Kripke a respins valabilitatea acestor teoriile descriptiviste argumentând că nu este nevoie de o descriere unică a identității, se pot utiliza descrieri identificatoare chiar dacă referința nu a fost identificată corect, și o descriere (spre deosebire de un nume) nu poate funcționa ca indicator rigid. Ulterior, teoriile descriptiviste au extins această idee a descrierii definite la un set de descrieri sau o medie ponderată a acestor descrieri.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.

CC BY-NC-ND