Home » Arhiva » Articole » Cronologic » Volumul 5 » Non-Linear Change: Why Retreat and Reconsideration Are Not Failures, but Mechanisms of Personal Evolution

Non-Linear Change: Why Retreat and Reconsideration Are Not Failures, but Mechanisms of Personal Evolution

0,00 lei

somdn_product_page

Descriere

Tihan, Eusebiu Jean (2026), Non-Linear Change: Why Retreat and Reconsideration Are Not Failures, but Mechanisms of Personal Evolution, Cunoașterea Științifică, 5:1, 138-157, DOI: 10.58679/CS55982, https://www.cunoasterea.ro/non-linear-change/

 

Abstract

Objectives: This article aims to deconstruct the myth of linear psychological progress and to offer an alternative conceptual framework that legitimises retreat and reconsideration as integral, functional components of personal evolution. The purpose is to overcome the pathologising perspective on psychological oscillations and to scientifically establish a model of change as a complex, self-regulated, and non-linear process.

Method: The study employs an integrative theoretical-analytical methodology, based on a critical synthesis of literature from dynamic psychology, complex systems theories, developmental psychology, and processual psychotherapy. The approach is qualitative and phenomenological, illustrated by clinical and everyday life examples, aiming to construct a coherent conceptual model.

Results: The analysis demonstrates that authentic psychological change is inherently non-linear, characterised by oscillations between advance and retreat, between commitment and reconsideration. Retreat is identified as a mechanism of protection and internal reorganisation, and reconsideration as an expression of adaptive metacognitive intelligence. These processes facilitate the deep integration of new psychological structures and the maintenance of identity coherence.

Conclusions: The article argues that adopting a non-linear perspective on change has significant theoretical and practical implications. This reconceptualisation reduces the stigma associated with transitional „failures,” supports more effective therapeutic interventions, and promotes a more realistic and self-compassionate relationship with one’s own personal evolution.

Public Significance Statement: This work offers a scientifically-grounded alternative to the dominant cultural narrative of linear, regression-free progress. By normalising oscillations and course revisions as natural and necessary parts of change, the article contributes to reducing performance anxiety in psychological matters and to developing a more resilient and understanding attitude towards one’s own transformation processes.

Keywords: non-linear change, personal evolution, psychological retreat, reconsideration, self-regulation, identity development, metacognition, psychological adaptation, cognitive flexibility, therapeutic process

Schimbare neliniară: De ce retragerea și reconsiderarea nu sunt eșecuri, ci mecanisme de evoluție personală

Rezumat

Obiective: Acest articol își propune să deconstruiască mitul progresului psihologic liniar și să ofere un cadru conceptual alternativ care să legitimizeze reculul și reconsiderarea ca componente integrante, funcționale ale evoluției personale. Scopul este de a depăși perspectiva patologizantă asupra oscilațiilor psihologice și de a fundamenta științific un model al schimbării ca proces complex, autoreglat și neliniar.

Metodă: Studiul utilizează o metodologie teoretico-analitică integrativă, bazată pe sinteza critică a literaturii din psihologia dinamică, teoriile sistemelor complexe, psihologia dezvoltării și psihoterapia procesuală. Abordarea este calitativă și fenomenologică, ilustrată prin exemple clinice și din viața cotidiană, urmărind construirea unui model conceptual coerent.

Rezultate: Analiza demonstrează că schimbarea psihologică autentică este inerent neliniară, caracterizată de oscilații între avans și recul, între angajament și reconsiderare. Reculul este identificat ca un mecanism de protecție și reorganizare internă, iar reconsiderarea ca o expresie a inteligenței metacognitive adaptive. Aceste procese facilitează integrarea profundă a noilor structuri psihice și menținerea coerenței identitare.

Concluzii: Articolul susține că adoptarea unei perspective neliniare asupra schimbării are implicații teoretice și practice semnificative. Această reconceptualizare reduce stigmatul asociat „eșecurilor” tranziționale, sprijină intervenții terapeutice mai eficiente și promovează o relație mai realistă și mai autocompăsionată cu propria evoluție personală.

Public Significance Statement: Această lucrare oferă o alternativă științifică la narativa culturală dominantă a progresului liniar și fără regresuri. Prin normalizarea oscilațiilor și a revizuirilor de curs ca părți naturale și necesare ale schimbării, articolul contribuie la reducerea anxietății de performanță psihologică și la dezvoltarea unei atitudini mai reziliente și mai înțelegătoare față de propriile procese de transformare.

Cuvinte cheie: schimbare neliniară, evoluție personală, recul psihologic, reconsiderare, autoreglare, dezvoltare identitară, metacogniție, adaptare psihologică, flexibilitate cognitivă, proces terapeutic

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 5, Numărul 1, Martie 2026, pp. 138-157
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS55982
URL: https://www.cunoasterea.ro/non-linear-change/
© 2026 Eusebiu Jean TIHAN. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Informații suplimentare

Format

PDF

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Non-Linear Change: Why Retreat and Reconsideration Are Not Failures, but Mechanisms of Personal Evolution”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *