Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a găzduit, la 26 septembrie 2026, reuniunea MoveLibrary, dedicată integrării inteligenței artificiale în activitatea bibliotecilor și transformărilor pe care noile tehnologii le-au produs în organizarea, validarea și transmiterea informației. Evenimentul a adus în atenție necesitatea unei abordări instituționale coerente asupra viitorului bibliotecilor, într-un context marcat de accelerarea digitalizării și de extinderea utilizării inteligenței artificiale.
În cadrul reuniunii au susținut intervenții doamna conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, doamna prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, domnul Dragoș Neagu, manager al Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila, și domnul prof. univ. dr. Sorin Ivan, decan al Facultății de Științele Educației, Comunicare și Relații Internaționale din cadrul Universității Titu Maiorescu. Prin perspectivele profesionale reprezentate, cei patru vorbitori au configurat o abordare interdisciplinară a raportului dintre bibliotecă, tehnologie, educație și cultura informației.
Doamna conf. univ. dr. Mireille Rădoi a plasat dezbaterea în contextul transformării funcției bibliotecii contemporane. Instituția nu a mai fost definită exclusiv prin conservarea și punerea la dispoziție a fondului documentar, ci a devenit o infrastructură complexă de acces la cunoaștere și de mediere între sursă și utilizator. Digitalizarea colecțiilor, dezvoltarea resurselor electronice și apariția instrumentelor bazate pe inteligență artificială au modificat atât comportamentul publicului, cât și responsabilitățile profesionale ale bibliotecarilor. Tehnologia nu a fost abordată ca substitut al expertizei umane, ci ca instrument care a putut extinde capacitatea instituțiilor de a gestiona informația, în condițiile menținerii unor criterii riguroase de verificare, validare și contextualizare.
Doamna prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a susținut necesitatea unei abordări sistemice a integrării inteligenței artificiale în mediul bibliotecar. Adoptarea tehnologiilor emergente nu s-a redus la utilizarea unor aplicații punctuale, ci a presupus cooperare interinstituțională, standardizare, pregătire profesională și elaborarea unei strategii comune. În această perspectivă a fost plasat și proiectul MoveLibrary, conceput ca un cadru de dialog, schimb de experiență și valorificare a bunelor practici, cu scopul de a evita fragmentarea inițiativelor și de a favoriza dezvoltarea unor soluții compatibile între biblioteci.
Perspectiva bibliotecii publice a fost reprezentată de domnul Dragoș Neagu, care a evidențiat implicațiile concrete ale digitalizării și inteligenței artificiale asupra serviciilor destinate comunității. Instrumentele tehnologice au putut facilita identificarea resurselor, organizarea informației și dezvoltarea unor servicii mai rapide și mai accesibile. Totodată, transformarea digitală nu a eliminat dimensiunea umană, culturală și socială a bibliotecii, ci a impus o pregătire profesională mai complexă și menținerea rolului bibliotecarului în orientarea și sprijinirea utilizatorului.
Domnul prof. univ. dr. Sorin Ivan a abordat dimensiunea universitară și educațională a fenomenului. Inteligența artificială a produs transformări în procesele de documentare, în practicile de învățare și în modalitățile de elaborare a textelor și de realizare a cercetării. În acest context, biblioteca a fost chemată să participe la formarea unei culturi a utilizării responsabile a inteligenței artificiale. Accesul rapid la informație nu a garantat calitatea cunoașterii, iar generarea automată de conținut nu a înlocuit interpretarea, verificarea, argumentarea, discernământul și responsabilitatea intelectuală.
Intervențiile doamnei conf. univ. dr. Mireille Rădoi, doamnei prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, domnului Dragoș Neagu și domnului prof. univ. dr. Sorin Ivan au condus la o idee fundamentală: transformarea bibliotecii nu a reprezentat exclusiv un proces de modernizare tehnologică, ci a presupus reconsiderarea funcției sale epistemice, educaționale și sociale. Problema credibilității informației a ocupat, în acest cadru, un loc esențial. Inteligența artificială a putut procesa volume foarte mari de date și a accelerat activitățile de documentare, însă rezultatele au necesitat verificare, raportare la surse și contextualizare, mai ales într-un mediu digital caracterizat de informații neverificate, conținut sintetic și circulație informațională accelerată.
Tema a prezentat o relevanță directă și pentru domeniul de intelligence, în care valoarea nu a rezultat din simpla acumulare a datelor, ci din capacitatea de a evalua sursele, de a verifica informațiile, de a stabili corelații și de a transforma datele dispersate în cunoaștere relevantă pentru înțelegerea unei situații și fundamentarea deciziei. Diferențierea informației relevante de „zgomotul” informațional a reprezentat astfel o competență comună mediului bibliotecar, academic și analizei de intelligence.
Reuniunea MoveLibrary a evidențiat că integrarea inteligenței artificiale în biblioteci a făcut parte dintr-un proces mai amplu de restructurare a instituțiilor cunoașterii. Biblioteca nu a mai fost definită doar prin colecțiile administrate, ci și prin capacitatea de a organiza, valida, contextualiza și media fluxuri complexe de informație. Tehnologia a putut amplifica aceste funcții numai în măsura în care utilizarea sa a fost însoțită de competență profesională, cooperare instituțională și discernământ critic, într-un context în care problema centrală nu a mai fost doar accesul la informație, ci stabilirea originii, relevanței, autenticității și gradului său de credibilitate.
Divizia de Istorie a Știintei, din cadrul Academiei Române, a fost prezenta la dezbatere și s-a alăturat evenimentului, prin intermediul domnului profesor dr. Tiberiu Tănase. Domnul profesor doctor Tiberiu Tanase, din partea Academiei Române (CRIFST / DIS) este Secretar al Diviziei de Istoria Științei (DIS) din cadrul Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST), implicat activ în cercetarea istorică și organizarea de conferințe științifice naționale și internaționale. Diploma de merit Stiintific din partea CRIFST și Director executiv al Institutului de Studii și Analize Politico-Militare și de Securitate (ISIAS), coordonând proiecte de cercetare strategică și analiză privind riscurile și amenințările contemporane.

Lasă un răspuns