Descriere
Doctorand Mircea BEJENAR[1]
zalmoxis_eliade@yahoo.com
[1] Universitatea de Stat din Moldova, Scoala Doctorală de Științe Umaniste, Specialitatea Istorie
The Anti-Communist and Nationalist Origins of Interwar Romanian Theological Circles: New Data from the Archives of the Romanian Ministry of the Interior
Abstract
This study traces the historical roots of interwar Romanian theological anti-communism, beginning with a long-standing Russophobia, fueled by Tsarist expansion toward the straits and by disappointment over Russia’s breach of promises regarding Romania’s territorial integrity (especially after the Congress of Berlin in 1878). The turning point was World War I: the Bolshevik Revolution of 1917 transformed Russia from an ally into a direct threat. The author details specific episodes, beginning with Russia’s separate withdrawal under the Treaty of Brest-Litovsk, the march of Bolshevik-aligned troops through the streets of Iași, the Soviet ultimatum of January 1918, the arrest of Romanian diplomat Constantin Diamandy in Petrograd, and the repressive actions of Cristian Rakovski in Odessa against Romanian refugees. These events, along with the Romanian army’s entry into Chișinău, are presented as the “birth of” Romanian anti-communism.
The Great Union of 1918 (Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia) consolidated this anti-communism as an element of national identity, further strengthened by the defeat of Béla Kun’s Bolshevik regime in Hungary (1919). During the interwar period, this movement also took on an intellectual and religious dimension: the author lists key figures (Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae, and others) and publications (Gândirea, Criterion, Cuvântul) that linked Orthodox Christian spirituality with nationalism.
Keywords: anti-communism, theology, Russophobia, Bolshevism, Greater Union (Great Union), Romanian Orthodox Church, interwar Orthodox intellectual elite, student circles, nationalism, resistance, religious persecution
Rezumat
Studiul reconstituie rădăcinile istorice ale anticomunismului teologic românesc interbelic, plecând de la o rusofobie mai veche, alimentată de expansiunea țaristă spre strâmtori și de dezamăgirea provocată de încălcarea de către Rusia a promisiunilor privind integritatea teritorială a României (mai ales după Congresul de la Berlin, 1878). Punctul de cotitură e Primul Război Mondial: revoluția bolșevică din 1917 transformă Rusia din aliat în amenințare directă. Autorul detaliază episoade concrete, începând cu retragerea separată a Rusiei prin pacea de la Brest-Litovsk, defilarea trupelor bolșevizate pe străzile Iașului, ultimatumul sovietic din ianuarie 1918, arestarea diplomatului român Constantin Diamandy la Petrograd, până la acțiunile represive ale lui Cristian Rakovski la Odesa împotriva refugiaților români. Aceste evenimente, alături de intrarea armatei române în Chișinău, sunt prezentate drept „actul de naștere” al anticomunismului românesc.
Marea Unire din 1918 (Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia) consolidează acest anticomunism ca element identitar național, întărit ulterior de înfrângerea regimului bolșevic al lui Béla Kun în Ungaria (1919). În perioada interbelică, acest curent capătă și o dimensiune intelectuală și religioasă: autorul enumeră figuri centrale (Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae ș.a.) și publicații (Gândirea, Criterion, Cuvântul) care au relaționat spiritualitatea creștin-ortodoxă cu naționalismul.
Miezul contribuției empirice a articolului privește documente inedite din arhivele Ministerului de Interne, care arată cum facultățile de teologie (Arad, București, Chișinău, Cernăuți, Cluj, Sibiu) au devenit spații de dezbatere anticomunistă, uneori cu accente antisemite (din cauza originii evreiești a unei părți a elitei bolșevice), ceea ce a atras supravegherea Siguranței asupra mișcărilor naționaliste precum legionarismul.
Concluzia articolului leagă această moștenire de persecuția religioasă din perioada comunistă postbelică (1944 și după), interpretând anticomunismul teologic drept o formă de rezistență ce a dobândit, în timp, o aură de sfințenie.
Cuvinte cheie: anticomunism, teologie, rusofobie, bolșevism, marea unire, Biserica Ortodoxă Română, elită intelectuală interbelică ortodoxă, mediul studențesc, nationalism, rezistență, persecuție religioasă
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 5, Numărul 4, Decembrie 2026, pp. 49-67
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/originile-anticomuniste-nationaliste-ale-mediilor-teologice-romanesti/
© 2026 Mircea BEJENAR. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
Licența CC BY 4.0
Recenzii
Nu există recenzii până acum.