Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării

Descriere

Aurel, David V. (2024), Argumente privind reașezarea orizontală a culorilor pe steagul țării, Cunoașterea Științifică, 4:1, 106-147, https://www.cunoasterea.ro/argumente-privind-reasezarea-orizontala-a-culorilor-pe-steagul-tarii/

Arguments Regarding the Horizontal Rearrangement of the Colors on the Country’s Flag

Abstract

According to DEX, the word STEAG designates a piece of cloth, silk, fabric, etc. of rectangular, square, trapezoidal, rhomboid shape, painted in one or more colors, usually provided with an emblem or coat of arms, attached to a pole, which serves as a distinctive and symbolic sign of a dynasty, nation, organization, state, country, etc.

Initially, the flag was made out of internal interest or need, to serve as a symbol of the identity of national or subnational entities (countries, organizations, associations, military formations), but also as a sign of their joy, nobility or hope in certain geopolitical contexts. Usually, the white flag was defined as a sign of peace, coexistence and good understanding, the red flag a sign of revolution, symbolizing the bloodshed for freedom, and the black flag is a sign of mourning.

The study of flags is called vexillology, a word derived from the Latin vexillum, which during the Roman Empire designated a „military flag” (flag) of a certain type, used by each Roman legion as a sign of identity and recognition in battle.

The word flag is used in expressions such as:

– to carry the flag = to have command, to be at the forefront of an action;

– to hold up (or raise) the flag = to bravely face the hardships of battle, to fight valiantly for a cause, to steadfastly support a cause;

– to raise (or remove) the white flag = to ask for peace, to surrender.

– to lower the flag = to give up the fight, to give up.

Since the 19th century, under the influence of geopolitical ideas coming from Western Europe, the following terms have been used in many cases: the word „flag” (fr. drapeau, it. drappello) – to represent the colors (sometimes also the coat of arms or emblem) of a country, organization, institution, etc.; the word „flamă” (lat. flamulla = flame) – for a small triangular flag representing the emblem of a state’s navy or the distinctive sign of a state; the word „stendard” (it. stendardo) – for the flag of war, of adhesion, of fraternity, of solidarity, etc.

Each state has its own flag, different from those of other states by the colors or the position of the colors and the heraldic insignia it includes. In the modern era, when nations managed to form their own state, national flags were born, which are provided for in the constitution and which bring together under their fold’s elements of the historical and ethno-spiritual tradition of the respective nation. Each major military unit in the land, air and navy forces usually has its own flag, which incorporates heraldic elements from the national flag, and at consulates, legations and embassies, as well as on ships, the national flag flutters.

Among the flags (ensigns), the flag of the country, that is, of the national state, is distinguished.

Keywords: flag, Romania, national flag, flag of Romania, flag colors, ensign

Rezumat

Potrivit DEX, cuvântul STEAG desemnează o bucată de pânză, mătase, stofă etc. de formă dreptunghiulară, pătrată, trapezoidală, romboidă, vopsită în una sau mai multe culori, prevăzută de obicei cu o emblemă sau stemă, prinsă de o prăjină, care servește ca semn distinctiv și simbolic al unei dinastii, neam, organizații, stat, țări etc.

Inițial steagul a fost confecționat din interes sau nevoie lăuntrică, pentru a servi drept simbol al identității unor entități naționale sau subnaționale (țări, organizații, asociații, formațiuni militare), dar și ca semn al bucuriei, nobleței sau speranței acestora în contexte geopolitice determinate. De obicei, steagul alb a fost definit ca semn al păcii, conviețuirii și bunei înțelegeri, steagul roșu semn al revoluției, simbolizând sângele vărsat pentru libertate, iar steagul negru este semn de doliu.

Studiul steagurilor se numește vexilologie, cuvânt derivat din latinescul vexillum, care desemna în timpul Imperiului roman un „drapel militar” (steag) de o anumită factură, folosit de fiecare legiune romană ca semn al identității și recunoașterii în luptă.

Cuvântul steag este folosit în expresii, precum:

– a duce steagul= a avea comanda, a fi în fruntea unei acțiuni;

– a ține sus (sau a înălța) steagul=a înfrunta cu bărbăție greutățile luptei, a lupta cu dârzenie pentru o cauză, a susține dârz o cauză;

– a ridica (sau a scoate) steag alb=a cere pace, a se preda.

– a coborî steagul =a renunța la luptă, a se da învins.

Din secolul al XIX-lea, sub influența ideilor geopolitice venite din Apusul Europei, se folosesc în multe cazuri: cuvântul drapel (fr. drapeau, it.drappello) – pentru a reprezenta culorile (uneori și stema sau emblema) unei țări, organizații, instituții etc.; cuvântul flamură (lat.flamulla=flacără) – pentru un steag mic de formă triunghiulară reprezentând emblema marinei unui stat sau semnul distinctiv al unui stat; cuvântul stindard  (it.stendardo) – pentru steagul de război, de adeziune, de înfrățire, de solidaritate etc.

Fiecare stat are un steag propriu, diferit de-al celorlalte state prin culori sau poziția culorilor și însemnele heraldice pe care le cuprinde. În epoca modernă, când națiunile au reușit să-și formeze propriul stat, s-au născut steagurile naționale, care sunt prevăzute în constituție și care reunesc sub faldurile lor elemente ale tradiției istorice și etnospirituale ale națiunii respective.[1] Steag propriu are, de obicei, fiecare mare unitate militară din trupele de uscat, aviație și marină, care încorporează elemente heraldice din steagul național, iar la consulate, legațiuni și ambasade, precum și pe bastimente, fâlfâie steagul național.

Dintre steaguri (drapele) se distinge steagul țării, adică al statului național.

Cuvinte cheie: steag, România, steagul național, steagul României, culorile steagului, drapel

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 106-147
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/argumente-privind-reasezarea-orizontala-a-culorilor-pe-steagul-tarii/
© 2024 David V. AUREL. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.