Academia Română a găzduit, la 20 octombrie 2026, lansarea ultimelor trei tomuri din seria Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867–2025), amplu proiect editorial care a reconstituit, în treisprezece tomuri, aproape 160 de ani de existență a uneia dintre instituțiile fundamentale ale culturii și cercetării românești. Ultimele volume au fost dedicate perioadei postcomuniste, completând o construcție istoriografică începută în anul 2022 și concepută drept recuperare sistematică a memoriei instituționale.
În deschiderea manifestării, domnul academician Marius Andruh, președintele Academiei Române, a prezentat Biblioteca Academiei drept un veritabil „tezaur național”, subliniind diversitatea excepțională a patrimoniului său. Dincolo de cărți și periodice, colecțiile includ manuscrise, documente, hărți, stampe, gravuri, partituri și fonduri numismatice, formând o arhivă complexă a evoluției societății românești. Președintele Academiei a apreciat că cele treisprezece tomuri constituie un ghid necesar pentru înțelegerea unui patrimoniu de aproximativ 12 milioane de obiecte și a adus un omagiu generațiilor de specialiști care au contribuit la constituirea și conservarea acestuia. A evidențiat, totodată, meritul domnului profesor inginer Nicolae Noica în inițierea și coordonarea proiectului.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a abordat lucrarea din perspectiva continuității memoriei naționale. Preafericirea Sa a arătat că ultimele tomuri au surprins modul în care Biblioteca Academiei a traversat schimbarea istorică produsă după decembrie 1989, păstrându-și valorile fundamentale și adaptându-se unui mediu aflat într-o transformare profundă. Biblioteca a fost definită drept o instituție care „tezaurizează memoria unui popor”, iar finalizarea proiectului editorial a fost apreciată ca rezultat al dăruirii, tenacității și profesionalismului autorilor și coordonatorilor.
Intervenția domnului profesor inginer Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, a pus accentul asupra continuității instituționale și asupra caracterului deschis al istoriei Bibliotecii. Domnia sa a subliniat că cele treisprezece tomuri au oferit instituției propria memorie documentată, dar că aceasta nu poate fi închisă definitiv între coperți, deoarece noi documente continuă să intre în colecții. Evocarea unor piese de patrimoniu excepționale, între care proiectul integral al Operei Garnier din Paris, a evidențiat dimensiunea universală a fondurilor păstrate la București. Concluzia directorului a fost că istoria Bibliotecii Academiei Române „nu poate avea un punct final”, ci continuă să se scrie prin activitatea generațiilor succesive de cercetători și bibliotecari.
Momentul festiv a fost completat de acordarea unor distincții cu valoare simbolică pentru relația istorică dintre Biblioteca Academiei și Biserica Ortodoxă Română. În semn de prețuire pentru inițiativa și efortul de realizare a proiectului editorial, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a conferit domnului profesor inginer Nicolae Noica Ordinul Patriarhal „Credință și Comuniune pentru mireni”. La rândul său, directorul general al Bibliotecii Academiei Române i-a înmânat Patriarhului, din partea instituției, o plachetă omagială, ca expresie a recunoștinței pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului Bibliotecii de către Biserica Ortodoxă Română.
Pentru domeniul intelligence, proiectul are o semnificație care depășește istoria unei biblioteci. Memoria instituțională reprezintă o formă de infrastructură strategică: documentele conservate permit reconstituirea deciziilor, identificarea continuităților și rupturilor istorice, înțelegerea vulnerabilităților și transmiterea experienței către generațiile următoare. O instituție care își cunoaște și își organizează trecutul dispune de instrumente mai bune pentru a interpreta prezentul și pentru a anticipa schimbarea.
Divizia de Istoria Științei din cadrul Academiei Române a fost prezentă la eveniment prin domnul profesor dr. Tiberiu Tănase, secretar al Diviziei de Istoria Științei din cadrul CRIFST, implicat în cercetarea istorică și în organizarea de manifestări științifice naționale și internaționale. Distins cu Diploma de Merit Științific a CRIFST și director executiv al Institutului de Studii și Analize Politico-Militare și de Securitate (ISIAS), domnia sa coordonează proiecte de cercetare strategică și analiză privind riscurile și amenințările contemporane.
Lasă un răspuns