Descriere
M.Sc,; Psih. Eusebiu Jean TIHAN[1], M.Sc,, Psih.Laura Mihaela TIHAN[2]
eusebiu.tihan@gmail.com
[1] Romanian Academy of Scientists, https://orcid.org/0009-0008-8316-3679
[2] Tihan and Associates, https://orcid.org/0009-0003-1820-1417
Abstract
Objectives: This article aims to analyze the positioning and functioning of the Constitutional Court of Romania (CCR) through the lens of the extended triadic model of social integration: Anarchy (the absence of a constitutional arbiter), Gesellschaft (the court as a neutral and technical guardian of the constitution), and Oligarchic Gemeinschaft (the court as an instrument of political legitimization of power). The aim is to investigate how the political design of the appointment of constitutional judges and the legal-symbolic nature of its jurisprudence influence the role of the CCR as a factor of integration or institutional capture.
Method: The study applies a legal-political institutional analysis and a content analysis of case law. The methodology is qualitative, based on: (1) critical analysis of the mechanism for appointing CCR judges (Romanian Constitution, Law No. 47/1992) and their profiles; (2) case analysis of significant decisions from the post-2016 period, with a focus on controversies regarding justice, separation of powers, and fundamental rights; (3) assessment of the political system’s and public opinion’s reaction to CCR decisions; (4) theoretical integration of findings into the triadic hardware-software model.
Results: The research shows that the CCR is in a hybrid structural position, with a strong tendency to align with the Oligarchic Gemeinschaft. The appointment mechanism—through which the nine judges are appointed by the executive and legislative branches (three by the Senate, three by the Chamber of Deputies, and four by the President of the Republic)—is a hybrid of the presidential and parliamentary systems.
Keywords: Constitutional Court Capture, Judicial Independence, Constitutional Legitimacy, Gesellschaft, Gemeinschaft, Comparative Constitutional Law, Romania, Venice Commission.
Tribunalul legitimării: Curtea Constituțională a României în triada anarhie – gesellschaft – gemeinschaft
Rezumat
Obiective: Acest articol își propune să analizeze poziționarea și funcționarea Curții Constituționale a României (CCR) prin prisma modelului triadic extins al integrații sociale: Anarhie (absența unui arbitru constituțional), Gesellschaft (tribunalul ca gardian neutru și tehnic al constituției) și Gemeinschaft Oligarhic (instanța ca instrument de legitimare politică a puterii). Scopul este de a investiga modul în care designul politic al numirii judecătorilor constituționali și natura juridic-simbolică a jurisprudenței sale influențează rolul CCR ca factor de integrare sau de captură instituțională.
Metodă: Studiul aplică o analiză instituțională juridic-politică și o analiză de conținut a jurisprudenței. Metodologia este calitativă, bazată pe: (1) analiza critică a mecanismului de numire a judecătorilor CCR (Constitutia României, Legea nr. 47/1992) și a profillului acestora; (2) analiza de caz a unor decizii semnificative din perioada post-2016, cu accent pe controverse privind justiția, separarea puterilor și drepturile fundamentale; (3) evaluarea reacției sistemului politic și a opiniei publice la deciziile CCR; (4) integrarea teoretică a constatărilor în modelul triadic hardware-software.
Rezultate: Cercetarea demonstrează că CCR se află într-o poziție structurală hibridă, cu o tendință puternică de aliniere la Gemeinschaft Oligarhic. Mecanismul de numire – prin care cei 9 judecători sunt desemnați de puterile politice executive și legislative (3 de Senat, 3 de Camera Deputaților, 3 de Președinte) fără o filtrare profesională sau consensuală suficientă – transformă instanța într-un echilibru al intereselor politice, nu într-un bastion al independenței. Analiza jurisprudenței relevă un model de activitate selectivă: pasivitate și formalism în cazurile care afectează interesele majorității politice (e.g., nepunerea în mișcare a mecanismului de suspendare a Președintelui în 2012), combinate cu activism judiciar în sprijinul agendei puterii (e.g., deciziile ce au slăbit mecanismele de luptă anticorupție). CCR funcționează astfel mai degrabă ca un „tribunal al legitimării”, oferind acoperire constituțională și formală pentru mutațiile politice ale rețelei oligarhice.
Concluzii: Articolul concluzionează că, în ciuda statutului său formal de garant suprem al constituției, CCR riscă să devină un pilon al capturii constituționale în loc să fie zidul împotriva ei. Eficacitatea sa ca instituție Gesellschaft este erodată de captura sa politică de origine. Pentru a-și recăpăta rolul autentic, este necesară o reformă radicală a mecanismului de selecție a judecătorilor, orientată către profesionalizare, transparență și consens social larg. Studiul subliniază că, într-o democrație sub presiune, cea mai înaltă instanță de justiție constituțională poate fi, paradoxal, prima care capitulează, transformându-se dintr-un control al puterii într-un instrument al acesteia.
Declarație de Semnificație Publică: Curtea Constituțională este adesea percepută ca o arenă tehnică și înaltă, departe de preocupările cotidiene. Această analiză demonstrează că deciziile sale sunt centrale pentru soarta democrației. Atunci când CCR devine un instrument de legitimare a majorității politice de moment în loc să fie un arbitru imparțial al regulilor fundamentale, ea subminează chiar fundația pactului social. Prin demascarea modului în care designul politic al numirilor și jurisprudența selectivă pot transforma garantul suprem al constituției într-un actor partizan, acest articol oferă cetățenilor, jurnaliștilor și juriștilor un cadru esențial pentru a evalua nu doar ce decide CCR, ci de ce și în cui interes decide. El avertizează că protejarea statului de drept necesită vigilență asupra tuturor puterilor statului, inclusiv asupra aceleia care ar trebui să le limiteze pe celelalte.
Cuvinte cheie: Captură constituțională, Curtea Constituțională a României, Gemeinschaft Oligarhic, Gesellschaft, justiție constituțională, model triadic, numire politică, oligarhie, stat de drept, teorie instituțională.
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 5, Numărul 4, Decembrie 2026, pp. 189-201
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS50091
URL: https://www.cunoasterea.ro/en/from-guardian-to-instrument-a-comparative-analysis-of-constitutional-court/
© 2026 Eusebiu Jean TIHAN, Laura Mihaela TIHAN. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
CC BY 4.0 License
Recenzii
Nu există recenzii până acum.