Studiul explorează conceptul de „Economie a Singularității Biologice ”, un spațiu hibrid unde teoria sistemelor complexe de la Conferința Santa Fe (2018) se întâlnește cu viziunea distopică a regizorului Andrew Niccol. Teza centrală propune redefinirea timpului nu ca dimensiune liniară, ci ca flux informațional și capital ontologic tranzacționabil.
Bazându-se pe fundamentele teoretice stabilite în lucrarea anterioară, acest studiu examinează comparativ cele trei configurații dominante ale săptămânii de lucru discutate în prezent în cercetarea organizațională: săptămâna de lucru de patru zile (4/3), săptămâna de lucru tradițională de cinci zile (5/2) și săptămâna de lucru extinsă de șase zile (6/1). Lucrarea evaluează fiecare model din perspectiva productivității, bunăstării angajaților, flexibilității organizaționale, continuității operaționale și sustenabilității pe termen lung.
Studiul reconstituie rădăcinile istorice ale anticomunismului teologic românesc interbelic, plecând de la o rusofobie mai veche, alimentată de expansiunea țaristă spre strâmtori și de dezamăgirea provocată de încălcarea de către Rusia a promisiunilor privind integritatea teritorială a României (mai ales după Congresul de la Berlin, 1878). Punctul de cotitură e Primul Război Mondial: revoluția bolșevică din 1917 transformă Rusia din aliat în amenințare directă. Autorul detaliază episoade concrete, începând cu retragerea separată a Rusiei prin pacea de la Brest-Litovsk, defilarea trupelor bolșevizate pe străzile Iașului, ultimatumul sovietic din ianuarie 1918, arestarea diplomatului român Constantin Diamandy la Petrograd, până la acțiunile represive ale lui Cristian Rakovski la Odesa împotriva refugiaților români. Aceste evenimente, alături de intrarea armatei române în Chișinău, sunt prezentate drept „actul de naștere” al anticomunismului românesc.
Bibliotecile din România traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria lor recentă. Instituția construită în jurul colecției tipărite, al sălii de lectură și al împrumutului de carte începe să devină, treptat, un serviciu cultural și informațional hibrid: biblioteca fizică rămâne esențială, dar este completată de cataloage online, cărți electronice, colecții digitizate, acces la baze de date și, din ce în ce mai mult, de servicii de alfabetizare și incluziune digitală. Această transformare are însă loc într-un context contradictoriu. Pe de o parte, interesul public pentru biblioteci se menține, iar proiectele de digitalizare au devenit mai consistente; pe de altă parte, numărul bibliotecilor continuă să scadă, iar diferențele dintre marile centre universitare și județene și bibliotecile din localitățile mici rămân considerabile.
Cunoașterea Științifică își extinde informațiile bibliometrice disponibile public, prin integrarea automată a datelor furnizate de OpenAlex și Crossref. București, 29 august 2026 — Revista academică Cunoașterea Științifică a introdus o nouă secțiune dedicată indicatorilor bibliometrici, cu scopul de a oferi autorilor, cercetătorilor și cititorilor o imagine mai clară asupra vizibilității și impactului publicațiilor. Noua funcționalitate utilizează date bibliografice și de citare furnizate de două dintre cele mai importante infrastructuri internaționale deschise pentru metadate academice: OpenAlex și Crossref. Indicatorii sunt preluați automat și actualizați periodic, … Citeşte mai mult
Articolul propune o delimitare hermeneutică între noţiunile de suflet şi spirit pornind de la teoria reflexivităţii lui Vladimir Lefebvre. Vladimir Lefebvre analizează spaţiul interior al conştiinţei prin modelul algebrei conştiinţei şi al sistemelor etice.
Ipoteza lucrării este ca sufletul şi spiritul reprezintă două nivele diferite de reflexie în structura lefebvriana. Sufletul corespunde nivelului reflexiei imanente şi empatice, iar spiritul corespunde nivelului meta reflexiei şi al judecăţii etice superioare. Analiza fractală completează modelul prin descrierea dinamicii repetitive a sufletului şi a saltului discontinuu al spiritului.
