Istoria științei românești, între tradiție, cercetare interdisciplinară și provocările erei digitale

Dan Alexandru Năstase

La Casa Oamenilor de Știință din București s-a desfășurat Simpozionul de toamnă al Diviziei de Istoria Științei (DIS), din cadrul Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, cu tema „Istoria școlilor științifice românești – tradiții, continuități, rupturi”. Organizat în continuarea lucrărilor Adunării Generale a Diviziei, evenimentul, moderat de domnul profesor doctor Tiberiu Tănase, secretar DIS, a reunit comunicări privind patrimoniul științific național, rolul cercetării în societate și transformările generate de noile tehnologii.

O direcție importantă a simpozionului a vizat evoluția cercetării românești și responsabilitatea științei în raport cu provocările contemporane. Domnul prof. univ. dr. Narcis Zărnescu a propus tema „România în fața limitelor planetare – între cercetarea fragmentată și absența unui răspuns constituțional coordonat”, în timp ce domnul dr. Nicolae Sfetcu a abordat evoluția istorică, situația actuală și vulnerabilitățile structurale ale cercetării științifice din România. Aceste perspective au fost completate de comunicarea domnului dr. ing. Viorel Gaftea, dedicată rolului științei în societatea contemporană, și de intervenția domnului dr. George Constantin, privind cultura formativă și transformarea cercetării către o paradigmă interdisciplinară.

Valorificarea contribuțiilor românești la progresul tehnologic s-a regăsit în comunicarea domnului dr. Lucian Cozma, intitulată „Unicitatea operei lui Coandă în contextul revoluției tehnologice din aviația postbelică”. Referirea la efectul Coandă, fenomen fizic asociat savantului Henri Coandă, a evidențiat semnificația descoperirilor sale pentru aerodinamică și dezvoltarea tehnologiilor aeronautice.

Dimensiunea istorică a manifestării a fost ilustrată prin prezentarea doamnei dr. Mădălina Giurgescu, consacrată școlii de matematică românești, în contextul tradiției reprezentate de personalități precum Spiru Haret, Octav Onicescu și Grigore Moisil. Istoria învățământului și cercetării medicale a fost abordată de doamna dr. Maria Besciu, prin comunicarea „Pagini din istoria școlii de medicină din România”, în legătură cu tradiția medicinei românești ilustrată de savanți precum Victor Babeș și Ioan Cantacuzino.

Un loc distinct l-a ocupat prezentarea doamnei conf. univ. dr. Dona Tudor, „Mass-media și promovarea științei. De la «Universitatea Radio» la televiziune și mediul online video”. Comunicarea a evidențiat rolul radioului și televiziunii în educația publicului, inclusiv prin referirea la emisiunea „Teleenciclopedia”, reper al popularizării științei, istoriei și culturii în spațiul audiovizual românesc.

Provocările prezentului digital au fost reflectate în intervenția doamnei dr. Diana NIȚESCU, consacrată tehnologiilor digitale, inteligenței artificiale (AI) și securității cibernetice (cybersecurity), domenii cu implicații majore pentru cercetare, protejarea informațiilor și dezvoltarea societății contemporane. În aceeași sferă tematică s-a înscris comunicarea pregătită de doamna dr. Camelia Elena Goleanu, „Inteligența artificială – continuitate sau ruptură în evoluția școlilor științifice românești?”, care a pus în discuție relația dintre inovația digitală și tradițiile cercetării românești. Totodată, problematica publicațiilor academice online, abordată de domnul dr. Nicolae Sfetcu, a adus în atenție oportunitățile oferite de mediul digital pentru accesul la cunoaștere, vizibilitatea rezultatelor cercetării, diseminarea informației științifice și facilitarea comunicării în comunitatea academică.

Prin diversitatea comunicărilor, simpozionul a pus în dialog moștenirea marilor școli științifice românești cu exigențele cercetării contemporane, evidențiind importanța interdisciplinarității, a inovării și a diseminării cunoașterii. Manifestarea a reafirmat rolul comunității academice în conservarea patrimoniului intelectual național și în promovarea științei ca factor esențial al dezvoltării societății.