Definitivări explicative ale gândirii critice
Numim gândire critică modalitatea de a pune mereu în opoziție și sub semnul întrebării enunțurile și argumentele de tot felul declarate de interlocutor în raport cu veridicitatea și corectitudinea lor logică pe care le crede el, precum și în raport cu propriile idei, concepte și convingeri crezute inițial a fi corecte și definitive. Altfel spus gândirea critică este rezultatul unui proces logo-logistic și gnostic proactiv de a pune o mie și una de întrebări cum sunt următoarele: de ce?, din ce cauză?, pentru ce?, cu ce scop?, este oare adevărat?, crezi în ceea ce spui?, să cred ceea ce spui?, este după tine logic ce spui?, care sunt argumentele forte ale adevărului pe care îl aperi?, care sunt rezultatele de moment și cele de perspectivă ale argumentelor tale?, pot eu oare să mă pun în opoziție cu argumentele tale?, care sunt capacitățile mele de analiză logică a ceea ce mi se oferă a fi crezut?, care sunt posibilitățile mele logice de gândire pentru a-mi oferi mie dovezi și convingeri ca să mă satisfacă și să fie suficiente pentru a fi gata să polemizez cu interlocutorul și a fi de acord sau în dezacord cu el?, sunt eu oare sigur de aceste capacități și apoi și de posibilitățile pe care ml le oferă?, la ce riscuri pot să mă aștept în confruntarea mea și lupta pentru descoperirea, aflarea și apărarea adevărului? și în final îl voi putea eu oare să-l conving pe adversarul meu ideinic de adevărul meu? și alte multe întrebări de acest fel.