Bibliotecile din România între declinul rețelei tradiționale și evoluția spre biblioteci digitale

Libraries in Romania Between the Decline of the Traditional Network and the Evolution Towards Digital Libraries

Nicolae SFETCU[1]
nicolae@sfetcu.com

[1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Romîn de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Romîne, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Science Researcher ID V-1416-2017

Abstract

Libraries in Romania are going through one of the most important transformations in their recent history. The institution built around the printed collection, the reading room and the book loan is gradually becoming a hybrid cultural and information service: the physical library remains essential, but is complemented by online catalogs, e-books, digitized collections, access to databases and, increasingly, by literacy and digital inclusion services. This transformation, however, is taking place in a contradictory context. On the one hand, public interest in libraries is maintained, and digitization projects have become more consistent; on the other hand, the number of libraries continues to decrease, and the differences between large university and county centers and libraries in small localities remain considerable.

Keywords: libraries, Romania, digital libraries, books, National Library of Romania, Culturalia, National Digital Library

Rezumat

Bibliotecile din România traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria lor recentă. Instituția construită în jurul colecției tipărite, al sălii de lectură și al împrumutului de carte începe să devină, treptat, un serviciu cultural și informațional hibrid: biblioteca fizică rămâne esențială, dar este completată de cataloage online, cărți electronice, colecții digitizate, acces la baze de date și, din ce în ce mai mult, de servicii de alfabetizare și incluziune digitală. Această transformare are însă loc într-un context contradictoriu. Pe de o parte, interesul public pentru biblioteci se menține, iar proiectele de digitalizare au devenit mai consistente; pe de altă parte, numărul bibliotecilor continuă să scadă, iar diferențele dintre marile centre universitare și județene și bibliotecile din localitățile mici rămân considerabile.

Cuvinte cheie: biblioteci, România, biblioteci digitale, cărți, Biblioteca Națională a României, Culturalia, Biblioteca Digitală Națională

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 5, Numărul 4, Decembrie 2026, pp. xxx
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS38855
URL: https://www.cunoasterea.ro/bibliotecile-din-romania/
© 2026 Nicolae SFETCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Licența CC BY: Această licență permite reutilizatorilor să distribuie, să remixeze, să adapteze și să construiască pe baza materialului în orice mediu sau format, atâta timp cât atribuirea este atribuită creatorului. Licența permite utilizarea comercială.

Introducere

Bibliotecile din România traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria lor recentă. Instituția construită în jurul colecției tipărite, al sălii de lectură și al împrumutului de carte începe să devină, treptat, un serviciu cultural și informațional hibrid: biblioteca fizică rămâne esențială, dar este completată de cataloage online, cărți electronice, colecții digitizate, acces la baze de date și, din ce în ce mai mult, de servicii de alfabetizare și incluziune digitală. Această transformare are însă loc într-un context contradictoriu. Pe de o parte, interesul public pentru biblioteci se menține, iar proiectele de digitalizare au devenit mai consistente; pe de altă parte, numărul bibliotecilor continuă să scadă, iar diferențele dintre marile centre universitare și județene și bibliotecile din localitățile mici rămân considerabile.

O rețea încă foarte mare, dar în continuă restrângere

Cele mai recente date statistice naționale complete disponibile pentru anul 2024 arată că în România funcționau 8.105 biblioteci, cu 158 mai puține decât în 2023. Acestea dispuneau de aproximativ 153 de milioane de volume. În mediul urban funcționau 3.255 de biblioteci, care concentrau circa 120 de milioane de volume, în timp ce în mediul rural existau 4.850 de biblioteci, dar cu numai aproximativ 32 de milioane de volume. (Agerpres, 2025)

Diferența este semnificativă: România are numeric mai multe biblioteci în mediul rural, însă cea mai mare parte a resurselor documentare este concentrată în orașe. Situația devine și mai importantă dacă luăm în calcul faptul că, în multe comune, biblioteca este una dintre puținele instituții culturale permanente accesibile populației.

În 2024, numărul utilizatorilor activi ai bibliotecilor a fost de aproximativ 2,4 milioane, în creștere cu circa 10.000 față de anul precedent. Bibliotecile au pus la dispoziția utilizatorilor aproximativ 19 milioane de volume, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ opt volume pe utilizator activ. Bibliotecile școlare au reprezentat 53,8% din utilizarea totală, iar bibliotecile publice 33,3%. (Agerpres, 2025)

Rețeaua bibliotecilor publice cuprindea în 2024 1.758 de unități administrative, care dețineau circa 41 de milioane de volume. Statistic, unei biblioteci publice îi reveneau aproximativ 10.800 de locuitori. (Agerpres, 2025)

Problema principală este însă tendința de reducere a rețelei. Raportul Comisiei Naționale a Bibliotecilor privind perioada 2020–2023 arată că numărul unităților administrative a scăzut de la 8.829 în 2020 la 8.263 în 2023. Cele mai mari pierderi s-au produs în rândul bibliotecilor școlare și publice, inclusiv al bibliotecilor comunale. Adăugând scăderea înregistrată în 2024, rezultă că România a pierdut peste 700 de unități de bibliotecă în numai câțiva ani. (ANBPR, 2024)

Această evoluție nu trebuie interpretată însă ca o simplă dispariție a interesului pentru bibliotecă. Datele privind utilizatorii arată o imagine mai nuanțată: numărul instituțiilor scade, dar publicul continuă să utilizeze serviciile existente. Problema este astfel, într-o măsură importantă, una de infrastructură, finanțare, distribuție teritorială și capacitate administrativă.

Biblioteca nu mai înseamnă numai rafturi cu cărți

Chiar definiția juridică a bibliotecii reflectă această schimbare. Legea bibliotecilor nr. 334/2002 include între atribuțiile bibliotecilor nu doar constituirea, organizarea și conservarea colecțiilor de documente, ci și gestionarea bazelor de date, facilitarea accesului la informație și desfășurarea de programe culturale. Legea subliniază explicit că, în societatea informațională, biblioteca are un rol de importanță strategică: ” în cadrul societății informației biblioteca are rol de importanță strategică”. (Just.ro, 2002)

În practică, biblioteca contemporană funcționează din ce în ce mai mult pe două niveluri. Primul este cel tradițional: carte tipărită, colecții patrimoniale, săli de lectură, împrumut și activități culturale. Al doilea este nivelul digital: cataloage accesibile prin internet, documente digitizate, resurse electronice, baze de date, servicii la distanță și formarea utilizatorilor în domeniul noilor tehnologii.

Este importantă și distincția dintre digitizare și digitalizare. Digitizarea înseamnă transformarea unui document analogic – o carte, un manuscris, o fotografie, o hartă – într-un obiect digital. Digitalizarea bibliotecii este un proces mai larg: informatizarea catalogului, gestionarea electronică a colecțiilor, servicii online pentru utilizatori, acces de la distanță, interoperabilitate între baze de date și utilizarea tehnologiei în activitatea cotidiană.

România avansează pe ambele direcții, dar nu în mod uniform.

Milioane de resurse electronice, concentrate în special în universități

Datele pentru 2023 arată că bibliotecile din România dețineau peste 3 milioane de unități bibliografice în colecții electronice. Distribuția lor este însă foarte dezechilibrată: aproximativ 87,3% se găseau în bibliotecile instituțiilor de învățământ universitar, în timp ce bibliotecile publice reprezentau aproximativ 9,3% din total.

În același an erau raportate 313.901 cărți electronice, dintre care 70,2% se aflau în bibliotecile universitare și aproximativ 18% în bibliotecile publice. Raportul Comisiei Naționale a Bibliotecilor consemnează și aproximativ 235.195 de documente rare digitizate. Din nou, majoritatea covârșitoare – peste 86% – se aflau în bibliotecile universitare, în timp ce contribuția bibliotecilor publice era de aproximativ 4%. (ANBPR, 2024)

Aceste cifre demonstrează că biblioteca digitală există deja în România, dar dezvoltarea sa este inegală. Universitățile și marile biblioteci dispun de infrastructură, personal specializat și acces la baze de date mult mai dezvoltate decât o bibliotecă municipală mică sau una comunală.

Biblioteca Digitală Națională

Unul dintre nucleele transformării îl reprezintă Biblioteca Digitală Națională, administrată de Biblioteca Națională a României. Scopul declarat al acesteia este conservarea patrimoniului cultural scris, protejarea documentelor fragile și rare și, în același timp, extinderea accesului public la colecții independent de locul în care se află utilizatorul sau de programul sălilor de lectură. Biblioteca digitală este concepută și ca parte a infrastructurii culturale europene:

Constituirea Bibliotecii Digitale Naţionale, parte componentă a Bibliotecii Digitale Europene, are ca principal scop conservarea şi protecţia patrimoniului cultural naţional existent în bibliotecile din Sistemul Naţional de Biblioteci precum şi promovarea colecţiilor şi lărgirea accesului la informaţie. (BNR, 2026b)

Colecțiile disponibile cuprind deja mii de documente din arhiva istorică, manuscrise, incunabule, periodice românești vechi, cărți rare, fotografii, cărți poștale, hărți, partituri, gravuri și documente referitoare la istoria României. Documentele aflate în domeniul public pot fi utilizate gratuit pentru cercetare, studiu individual și scopuri necomerciale, cu respectarea regulilor de citare:

Pentru utilizarea în scop comercial este necesară obţinerea acordului Bibliotecii Naţionale a României, prin completarea unei cereri de permisiune de utilizare / publicare şi achitarea contravalorii acestui serviciu, stabilite prin Ordinul Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale. (BNR, 2026a)

Avantajul digitalizării este evident mai ales în cazul patrimoniului. Un manuscris foarte vechi nu mai trebuie manipulat de fiecare cercetător care dorește să îl consulte. O copie digitală de înaltă calitate poate fi accesată simultan de cercetători din București, Iași, Paris sau New York, în timp ce originalul este păstrat în condiții controlate.

Culturalia și ideea unui punct unic de acces

Un pas important spre integrarea resurselor a fost proiectul „E-cultura: Biblioteca Digitală a României”, în cadrul căruia a fost dezvoltată platforma Culturalia.ro.

Culturalia este concepută ca un punct unic de acces la patrimoniul cultural digitalizat provenit nu numai din biblioteci, ci și din muzee, arhive și alte instituții culturale. Proiectul a urmărit reunirea resurselor dispersate și creșterea interoperabilității dintre instituții. Platforma a fost proiectată pentru a integra peste 550.000 de resurse culturale provenite de la 31 de instituții, dintre care o parte sunt destinate și integrării în biblioteca digitală europeană Europeana:

Platforma informatică va permite, printre altele, furnizarea facilă de resurse culturale către Biblioteca Digitală Europeană (Europeana.eu), captarea surselor naționale de informație catalografică, inclusiv prin convertirea resurselor catalografice moștenite (legacy) și informatizarea cataloagelor instituțiilor memoriei (mai ales cele ale bibliotecilor și muzeelor mici). (Culturalia, 2026)

Biblioteca Națională a României a participat la proiect cu mii de resurse digitale și metadatele acestora, care urmează să fie accesibile atât prin infrastructura națională, cât și prin Europeana: ”prin digitizarea colecţiilor de documente şi constituirea Bibliotecii Digitale a României, se asigură o bună promovare a valorilor naţionale, o mai bună diseminare a informaţiei şi o valorificare superioară, la nivel naţional şi internaţional, a colecţiilor speciale, a documentelor rare”. (BNR, 2026d)

Direcția este importantă deoarece simpla scanare a unor documente și publicarea lor pe site-urile a zeci de instituții nu creează automat o bibliotecă digitală eficientă. Pentru utilizator este esențial să existe posibilitatea unei căutări unitare, metadate standardizate și legături între colecțiile diferitelor instituții.

De la bibliotecă digitală la bibliotecă drept „hub digital”

Transformarea actuală depășește însă digitizarea cărților. O direcție relativ nouă este transformarea bibliotecilor în centre locale pentru dezvoltarea competențelor digitale.

Prin Investiția 17 din Componenta 7 – Transformare digitală a PNRR a fost lansată o schemă pentru renovarea, echiparea și modernizarea tehnologică a bibliotecilor și pentru organizarea de cursuri de alfabetizare digitală. Programul inițial prevedea renovarea și echiparea a 105 biblioteci, modernizarea echipamentelor informatice în alte 1.030 și formarea a 100.000 de cetățeni din comunități cu acces redus la educație digitală. Bugetul anunțat pentru program a fost de 37 de milioane de euro. (ANC, 2022)

În urma revizuirilor succesive ale PNRR, țintele au fost însă modificate. Documentele europene aferente revizuirii planului prevăd pentru Investiția 17 un obiectiv de 560 de biblioteci renovate, echipate sau dotate cu echipamente informatice și pregătirea în competențe digitale de bază a 45.000 de cetățeni. (EUR-Lex, 2026)

Această orientare poate schimba profund rolul bibliotecii locale. Într-o comună sau într-un oraș mic, biblioteca ar putea deveni locul în care o persoană învață să utilizeze un calculator, să acceseze servicii publice electronice, să trimită documente online, să își protejeze datele personale, să identifice dezinformarea sau să utilizeze instrumente digitale necesare pe piața muncii.

Cu alte cuvinte, biblioteca viitorului nu oferă numai acces la informație. Ea îi poate învăța pe cetățeni cum să găsească, să evalueze și să utilizeze informația.

Ce împiedică transformarea completă

Procesul este totuși departe de a fi încheiat. Prima problemă este chiar reducerea numărului de biblioteci. Digitalizarea poate extinde accesul la o colecție, dar nu poate înlocui complet prezența unei instituții într-o comunitate. Pentru un copil, un vârstnic sau o persoană fără echipament informatic propriu, biblioteca fizică rămâne tocmai poarta prin care se poate realiza accesul digital.

A doua problemă este dezechilibrul dintre instituții. Datele arată că o mare parte a colecțiilor electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare și în marile biblioteci. O transformare reală ar presupune ca bibliotecile comunale și orășenești să beneficieze nu doar de calculatoare, ci și de conexiuni bune la internet, software actualizat, personal pregătit și acces la resurse digitale relevante.

A treia provocare este interoperabilitatea. România dispune deja de numeroase cataloage și colecții digitale, dar acestea au fost dezvoltate în perioade diferite, cu tehnologii și standarde diferite. Inventarierea documentelor digitizate realizată de Biblioteca Națională include Biblioteca Academiei Române, biblioteci universitare, biblioteci județene și alte instituții, ceea ce arată atât bogăția resurselor existente, cât și necesitatea unei coordonări naționale mai puternice. (BNR, 2026e)

Există apoi problema drepturilor de autor. O carte din secolul al XIX-lea poate fi, în general, pusă la dispoziție online mult mai ușor decât o carte recentă protejată de copyright. Prin urmare, viitoarea bibliotecă digitală nu poate însemna simpla scanare și publicare gratuită pe internet a întregului fond de carte. Vor trebui combinate resursele din domeniul public, licențele pentru cărți electronice, accesul controlat la anumite documente și respectarea legislației privind proprietatea intelectuală.

În sfârșit, digitalizarea implică o problemă mai puțin vizibilă: conservarea digitală pe termen lung. Fișierele trebuie stocate în formate adecvate, multiplicate în sisteme de siguranță, migrate atunci când tehnologiile devin învechite și însoțite de metadate suficient de bune pentru a putea fi găsite și utilizate peste zeci de ani. O fotografie scanată și încărcată pe un server nu este automat un obiect cultural conservat pentru viitor.

Biblioteca fizică nu va dispărea

Evoluția spre biblioteca digitală nu înseamnă, în mod necesar, dispariția bibliotecii clasice. Este mai probabilă apariția unui model hibrid.

Cartea tipărită, spațiile de lectură, colecțiile locale și contactul direct cu bibliotecarul vor continua să existe. Alături de acestea vor funcționa colecții digitale, împrumuturi electronice, baze de date, expoziții virtuale, servicii la distanță și programe de formare digitală.

De altfel, chiar Biblioteca Națională combină deja aceste două lumi: păstrează colecții fizice foarte ample, oferă cataloage online și acces digital la colecții, iar permisul de bibliotecă poate fi utilizat și în format digital:

Ca tipologie documentară, regăsim în colecțiile bibliotecii: cărți (curente, vechi, rare și bibliofile, incunabile), periodice (curente, vechi, rare și bibliofile), manuscrise (documente originale, edite sau inedite), microformate (microfilme sau microafișe), documente cartografice (hărți, atlase, planuri, globuri pământești), documente de muzică tipărită, documente grafice (gravuri, reproduceri de artă, stampe, studii de pictură, desene tehnice), disertații și lucrări de doctorat, standarde, ghiduri, metodologii și alte documente tehnice, documente numismatice și filatelice, afișe și foi volante, litografii, fotografii, documente de arhivă, documente audiovizuale și documente electronice. (BNR, 2026c)

Această combinație este probabil cea mai potrivită și pentru România. Într-o țară în care există diferențe importante între comunitățile urbane și rurale și între nivelurile de competență digitală, trecerea exclusivă la servicii online ar putea produce o nouă formă de excluziune. Biblioteca fizică poate deveni tocmai infrastructura prin care accesul la lumea digitală este democratizat.

Concluzii: Încotro se îndreaptă bibliotecile din România?

Situația actuală poate fi rezumată prin două tendințe aparent opuse. Rețeaua fizică de biblioteci se contractă, dar rolul bibliotecii se extinde. Biblioteca nu mai este exclusiv un depozit de cărți, ci devine simultan centru cultural, spațiu educațional, punct de acces la internet, arhivă digitală și centru de formare.

România dispune deja de elementele esențiale ale unei infrastructuri naționale digitale: Biblioteca Digitală Națională, Culturalia, contribuția la Europeana, colecțiile digitale ale bibliotecilor universitare, ale Bibliotecii Academiei Române și ale bibliotecilor județene, precum și programele de modernizare tehnologică. Problema următoarei etape nu mai este numai dacă documentele trebuie digitizate, ci cum pot fi legate toate aceste resurse într-un sistem coerent, ușor de căutat și accesibil oricărui cetățean.

Miza este considerabilă. O bibliotecă digitală bine construită poate oferi unui elev dintr-o comună acces la documente păstrate la București, unui cercetător din străinătate acces la patrimoniul românesc și unui cetățean fără competențe informatice un loc în care să învețe să utilizeze serviciile digitale. În același timp, digitizarea poate proteja documente fragile și poate face vizibile internațional colecții care până acum puteau fi consultate numai local.

Prin urmare, viitorul bibliotecilor din România nu ar trebui formulat ca o alegere între biblioteca tradițională și biblioteca digitală. Calea firească este integrarea lor. Biblioteca modernă poate păstra cartea și spațiul fizic, dar trebuie să deschidă colecțiile dincolo de pereții clădirii. Dacă această tranziție va fi însoțită de investiții stabile, standarde comune și o politică națională coerentă, digitalizarea poate transforma biblioteca dintr-o instituție percepută uneori ca aparținând trecutului într-una dintre infrastructurile esențiale ale societății informaționale.

Bibliografie

• Agerpres. (2025). Românii, interesați de cărți și activitățile culturale, în 2024; vizitatorii la muzee, în scădere. https://agerpres.ro/economic/2025/06/30/romanii-interesati-de-carti-si-activitatile-culturale-in-2024-vizitatorii-la-muzee-in-scadere–1464034
• ANBPR. (2024). Analiza raportului privind problemele din Raportul privind Sistemului Național de Biblioteci din România (2020-2023). https://anbpr.org.ro/wp-content/uploads/2025/08/Analiza-Problemelor-Sistemului-National-de-Biblioteci-din-Romania.pdf
• ANC. (2022). Finanțarea bibliotecilor pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale – Autoritatea Națională pentru Cercetare: Www.research.gov.ro. https://www.research.gov.ro/pnrr/c7/finantarea-bibliotecilor-pentru-a-deveni-hub-uri-de-dezvoltare-a-competentelor-digitale/?utm_source=chatgpt.com
• BNR. (2026a). Biblioteca Digitală. https://bibnat.ro/biblioteca-digitala/
• BNR. (2026b). Biblioteca Digitală Națională. Biblioteca Națională a României. https://bibnat.ro/biblioteca-digitala-nationala/
• BNR. (2026c). Colecții. Biblioteca Națională a României. https://bibnat.ro/colectii/
• BNR. (2026d). E-cultura: Biblioteca digitală a româniei. Biblioteca Națională a României. https://bibnat.ro/proiecte-si-programe/e-cultura-biblioteca-digitala-a-romaniei/
• BNR. (2026e). Inventarierea documentelor digitizate. Biblioteca Națională a României. https://bibnat.ro/inventarierea-documentelor-digitizate/
• Culturalia. (2026). Ce oferă platforma Culturalia? https://culturalia.ro/about-us
• EUR-Lex. (2026). Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A52026PC0378
• Just.ro. (2002). LEGE (A) 334 31/05/2002—Legea bibliotecilor. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/307038?utm_source=chatgpt.com

Sfetcu, Nicolae (2026 Bibliotecile din România între declinul rețelei tradiționale și evoluția spre biblioteci digitale, Cunoașterea Științifică, 5:4, DOI: 10.58679/CS38855, https://www.cunoasterea.ro/bibliotecile-din-romania/