Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026
5 iun. 2026

Radiografia ecosistemului de cercetare din România: Centralitate, colaborare și influență

de | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Această radiografie se dorește a fi o sinteză a studiului elaborat în anul 2025 de către Adrian Hatos și Smaranda Liana Cioban- Kudelca, cu titlul “Centralitate și influență în cercetarea din România – Ce spune analiza reţelelor despre participarea și succesul entităţilor de cercetare în competiţia Centre de excelenţă”, publicat la Editura Universităţii Babeș-Bolyai, Presa Universitară Clujeană.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
2 apr. 2026

Românce influente ale vremii lor

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Femeile joacă un rol esențial și polivalent în dezvoltarea lumii, fiind considerate piloni ai familiei, forță de muncă activă și lideri în diverse domenii precum antreprenoriatul, cercetarea și medicina. Evoluând de la roluri stereotipe la poziții complexe, femeile contribuie direct la progresul economic, inovație și consolidarea unei societăți echitabile, educative și durabile. Articolul are ca obiectiv prezentarea unor femei românce care s-au remarcat printr-un caracter puternic, cu personalitate marcantă și care și-au pus amprenta trecerii lor prin această viață și au rămas astfel în scrierile vremii și în memoria contemporanilor lor.

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026
7 mart. 2026

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

de | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

Cunoașterea Științifică
31 iul. 2023

Cercetare și aplicații în rețelele sociale

de | postat în: Media | 0

Rețelele sociale sunt definite ca aplicații de internet bazate pe web și pe mobil care permit crearea, accesul și schimbul de conținut generat de utilizatori care este accesibil omniprezent. Pe lângă rețelele sociale (de exemplu, Twitter și Facebook), pentru comoditate, vom folosi termenul „social media” pentru a include și fluxuri RSS, bloguri, wiki-uri și știri, toate generând de obicei text nestructurat și accesibile prin intermediul web. Rețelele sociale sunt importante în special pentru cercetarea în știința socială computațională care investighează … Citeşte mai mult

Articles published according to the current editorial policy

CC BY 4.0