Etica intervalului și inteligența artificială – reflecții asupra limitelor conștiinței și responsabilității în era algoritmică
Acest articol explorează conceptul de „etică a intervalului” ca spațiu de reflecție și responsabilitate între om și tehnologie, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Printr-o abordare fenomenologică și hermeneutică inspirată de Heidegger, Ricoeur și Gadamer, studiul propune o lectură ontologică a raportului dintre conștiință, algoritm și libertate. „Intervalul” este definit ca un loc al întâlnirii dintre intenție și acțiune, dintre decizie și consecință, unde se reactivează dimensiunea etică a ființei. Într-o eră dominată de automatism și eficiență, etica intervalului redeschide posibilitatea reflecției, a întârzierii semnificative și a recuperării conștiinței. Scopul cercetării este de a reinterpreta sensul responsabilității în era algoritmică, propunând o ontologie a limitei, a tăcerii și a discernământului.

