Inteligența artificială și sfârșitul suveranității etice a omului: între autonomie și delegare

Eseul abordează impactul inteligenței artificiale (IA) asupra suveranității etice a ființei umane, propunând conceptul de „etică a intervalului” ca răspuns la tentația de a automatiza judecata morală. Autorul susține că IA, prin natura sa algoritmică și lipsa unei conștiințe, nu poate înlocui deliberarea umană, marcată de ezitare, tragism și responsabilitate. Prin apel la gânditori precum Kant, Arendt, Ricoeur, Blaga, Noica și Florian, se argumentează că decizia etică nu este un act automat sau optimizat, ci o suspendare tensionată între intenție și consecință, între lege și excepție. Etica devine astfel spațiul unui interval viu, nereplicabil de IA, în care umanitatea se afirmă nu prin perfecțiune, ci prin capacitatea de a greși cu sens. Textul propune o reflecție critică asupra ideii de delegare morală și sugerează că IA nu trebuie să fie înlocuitorul eticului uman, ci provocarea care ne obligă să revalorizăm limitele noastre morale.

Etica în inteligența artificială: provocări și perspective

Lucrarea subliniază importanța dezbaterilor etice în domeniul Inteligenței Artificiale (IA) și explorează provocările și dilemele legate de capacitățile avansate ale sistemelor de IA, normele etice necesare pentru ghidarea dezvoltării și utilizării IA, și perspectivele viitoare în domeniul eticii în IA, inclusiv interacțiunea între oameni și mașini inteligente în viitor. Aceast aspect este esențial în a atrage atenția impactului pe care IA o are asupra societății și a provocărilor etice pe care le ridică, oferind o analiză riguroasă și echilibrată care încurajează reflectarea și dezbaterea continuă în acest domeniu în continuă expansiune.

Articles published according to the current editorial policy