Puteri emergente şi noile paradigme în mediul internațional de securitate
postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 2
0
Noul mediu de securitate este caracterizat de dinamism, asimetrie şi repunere în matcă a unor idei dar şi schimbarea unor concepţii generale despre arhitectura globală de securitate. După anul 1989, principiul ce domină relaţiile internaţionale este înţelegerea între state, principiu ce dă naştere unei noi arhitecturi de securitate. De asemenea, sistemul internaţional de securitate este văzut prin prisma a două paradigme, cea competiţional conflictuală şi cea a securităţii multidimensionale. După anul 1989, trei teorii au marcat evoluţia lumii. Teoria sfârşitului istoriei, teoria conflictului civilizaţional şi teoria valurilor schimbărilor politice.