Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a mers la Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperiri fundamentale despre „frânele” sistemului imunitar: celulele T reglatoare (T-reg) și rolul genei FOXP3 în toleranța periferică. Munca lor explică de ce, în mod normal, nu ne auto-atacăm țesuturile și deschide piste pentru terapii contra bolilor autoimune și, potențial, pentru imunooncologie. Importanța este dublă: o schimbare de paradigmă în imunologie și validarea clinică a unor ținte deja urmărite în biotehnologie. Anunțul a deschis „săptămâna Nobel”, cu premiile de fizică, chimie, literatură, pace și economie urmând pe rând. (NobelPrize.org)
Observatorul Vera C. Rubin a publicat primele imagini („First Look”) ale universului capturate cu cea mai mare cameră digitală construită vreodată (3,2 gigapixeli). Rubin va scana cerul sudic o dată la 3–4 zile timp de un deceniu (proiectul LSST), producând un film „time-lapse” al cosmosului: milioane de supernove, hărți ale materiei întunecate și detecții masive de asteroizi. În primele seturi s-au evidențiat Nebuloasa Trifid și roiul Virgo, plus mii de asteroizi noi. Impactul pentru alerte de asteroizi, fizică fundamentală și astronomie „de evenimente” va fi uriaș. (rubinobservatory.org)
JWST a reușit, pentru prima dată, descoperirea directă a unei exoplanete noi: TWA 7b, cam cât Saturn, într-un sistem tânăr la ~110 ani-lumină. Folosind coronagraful MIRI (care „eclipsează” steaua-gazdă), echipa a stabilit că este cel mai puțin masiv obiect planetar fotografiat direct până acum, extinzând domeniul de sensibilitate al imagisticii directe. Rezultatul anunță o eră în care JWST (și viitoarele misiuni) vor fotografia planete din ce în ce mai mici, oferind indicii despre formare, atmosfere și arhitecturi de sisteme. (Reuters)
Fermilab Muon g-2 a publicat rezultatul final (precizie 127 părți pe miliard) pentru „anomalia” magnetică a muonului. Valorile experimentale și estimările teoretice actualizate sunt acum în acord mult mai bun, estompând speranța unei deviații clare de la Modelul Standard. Chiar și așa, rezultatul fixează constrângeri dure pentru fizica dincolo de Modelul Standard și ridică ștacheta pentru calculele teoretice (lattice QCD, contribuții hadronice) și viitoarele măsurători. (News)
Semne prudente de atmosferă pe TRAPPIST-1e: analize în curs cu JWST sugerează scenarii compatibile cu prezența unei atmosfere pe una dintre cele mai promițătoare lumi de tip Pământ. Deși nu e o confirmare, combinația de observații spectroscopice și modele restrânge compozițiile posibile și oferă strategii pentru a testa existența gazelor-cheie (de ex. CO2). Dacă se confirmă, ar fi un punct de cotitură în căutarea semnelor de locuibilitate. (NASA Science)
Fusion update: sectorul privat accelerează, în timp ce ITER își amână țintele. Google a semnat un acord de investiție și de preluare a viitoarei energii (200 MW) cu Commonwealth Fusion Systems, iar CFS a mai ridicat ~863 mil. $ pentru a împinge SPARC către Q>1 în anii următori; în paralel, baseline-ul ITER mută operațiile cu deuteriu-deuteriu în ~2035. Concluzie: banii și încrederea corporate curg spre inițiative compacte, dar demonstrația energetică rămâne încă în față. (blog.google)
Editarea genomică intră într-o etapă „clinic reală”: prime-editing a arătat primele semne de eficacitate la om (pacient cu boală imună rară), iar medicina „N-of-1” a produs o terapie personalizată descrisă în NEJM. În același timp, FDA a publicat ghiduri noi pentru monitorizarea post-aprobare a terapiilor celulare și genice. Implicație: de la „poate” la „cum scalăm și monitorizăm în siguranță”. (Nature)
Holberg Prize 2025 (unul dintre cele mai importante premii din științe umaniste) i-a fost acordat lui Gayatri Chakravorty Spivak, pentru contribuții majore la teorie critică și filosofie (postcolonialism, „subalternul poate vorbi?”). Distincția subliniază relevanța publică a reflecției filosofice într-o lume reordonată cultural și tehnologic. (Holbergprize)
Lakatos Award 2025 în filosofia științei: Mazviita Chirimuuta este premiată pentru „The Brain Abstracted”, o analiză a modului în care simplificarea și idealizarea modelează cunoașterea în neuroștiințe. Cartea oferă un cadru pentru a evalua corect „modelele-jucărie”, delimitând ce pot (și ce nu pot) spune despre minte și creier—o temă-cheie pentru științe ce devin tot mai „data-heavy”. (lse.ac.uk)
A murit John Searle (93 de ani), filosof al limbajului și minții, celebru pentru „camera chinezească” (critica ideii că un program ar „înțelege” semnificația) și pentru teoria actelor de vorbire. Moștenirea lui intelectuală rămâne marcată de influență majoră, dar și de controversele personale din ultimul deceniu. Dispariția lui redeschide discuții despre granițele inteligenței artificiale și natura conștiinței biologice. (The Guardian)
Lasă un răspuns