Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
16 nov. 2023

A fost lansat ultimul număr digital al revistei ”Cunoașterea Științifică”, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023

de | postat în: Media | 0

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Știință sau pseudoștiință?, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Problems with String Theory in Quantum Gravity, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE SOCIALE The Adventures of Pinocchio – Education, de Nicolae Sfetcu Conceptele de putere și emergență, de Alexandru Cristian Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1), de Dan D. Farcaș Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție, de Oana Denisa Pătrașcu Persoanele adulte … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023
8 nov. 2023

Știință sau pseudoștiință?

de | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 4, Volumul 2 | 0

Știința și pseudoștiința sunt doi termeni adesea folosiți pentru a descrie căutarea cunoașterii și înțelegerii în lume. Deși ambele pot părea similare la prima vedere, ele sunt fundamental diferite în abordarea lor, metodologia și fiabilitatea constatărilor lor. Acest eseu își propune să exploreze distincțiile dintre știință și pseudoștiință, impactul lor asupra societății și importanța gândirii critice în diferențierea dintre ele.

Cunoașterea Științifică
5 aug. 2023

A apărut revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023

de | postat în: Media | 0

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Știința schimbărilor climatice, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Interactions between the brain, the biofields, and the physical, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd The Psycho-Neural Connectivity, de Adrian Klein ȘTIINȚE SOCIALE School dropout rate in Romania, de Alexandra Mocanu Ipoteza hipercivilizațiilor, de Dan D. Farcas The Importance of the Rare Earths for the World Economy, de Emilian M. … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică
12 iun. 2023

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

de | postat în: Media | 0

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale privind problema demarcației sunt îndreptate împotriva membrilor “Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale. DOI: … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023
9 mart. 2023

Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare

de | postat în: Arhiva, Numărul 2, Recenzii cărți, Volumul 2 | 0

Recenzie: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volumul I, editată de John Worrall și Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback. Metodologia programelor de cercetare științifică este o colecție de lucrări publicate de-a lungul timpului, în care Imre Lakatos exprimă o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022
26 aug. 2022

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

de | postat în: Filosofie, Numărul 2 | 0

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor “Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.

CC BY-NC-ND