Cunoașterea între complexitate, responsabilitate și reconstrucție critică

Volumul 5, Numărul 2 din iunie 2026 al revistei Cunoașterea Științifică propune un parcurs intelectual amplu, în care cercetarea naturii, analiza societății, reflecția filosofică și interogația asupra tehnologiei nu apar ca domenii separate, ci ca forme complementare ale aceleiași exigențe: înțelegerea lumii în condițiile complexității contemporane. Numărul reunește contribuții din științe naturale, științe sociale, științe formale și filosofie, conform structurii editoriale a revistei.

Știință și filosofie, 7 martie

postat în: Media 0

Dezbaterea: a apărut deja inteligența artificială generală? O dezbatere intensă a apărut în comunitatea academică după ce mai mulți cercetători de la Universitatea California San Diego au sugerat că modelele moderne de inteligență artificială ar putea îndeplini deja unele criterii pentru AGI (Artificial General Intelligence). (Tech Xplore) Argumentul lor este că sistemele actuale pot rezolva o gamă foarte largă de sarcini cognitive: traducere, programare, analiză logică și generare de idei. Spre deosebire de AI-ul clasic specializat, aceste modele pot transfera … Citeşte mai mult

Interdisciplinaritate și responsabilitate epistemică în societatea contemporană: Repere tematice pentru o cunoaștere integrativă

Într-o epocă în care ritmul transformărilor depășește adesea ritmul reflecției, miza unei reviste științifice nu mai este doar aceea de a informa, ci de a orienta. Volumul 5, Numărul 1 al revistei Cunoașterea Științifică își asumă această responsabilitate: pune în dialog discipline, metode și sensibilități diferite pentru a răspunde unei întrebări comune — cum rămânem umani într-o lume tot mai complexă, mai conectată și mai automatizată?
Textele reunite în acest număr nu oferă certitudini simpliste. Ele construiesc, dimpotrivă, un spațiu al nuanței: între progres și prudență, între performanță și echilibru, între memorie și viitor, între calcul și conștiință. Avem în față un dosar intelectual dens, în care științele naturale, sociale, formale și filosofia converg către aceeași idee: cunoașterea autentică este una integratoare.

Știință și filosofie, 10 noiembrie

postat în: Media 0

Primul punct critic climatic: recifurile de corali au cedat Un raport global coordonat de Univ. Exeter arată că am depășit primul „tipping point” major: recifurile de corali de ape calde intră într-un declin pe scară largă, considerat practic ireversibil la ~1,4°C încălzire globală. Reefs care susțin ~25% din speciile marine și protejează sute de milioane de oameni își pierd capacitatea de recuperare după valuri de căldură tot mai dese. Sunt semnalate și alte puncte critice iminente (Amazon, calote, curenți oceanici), … Citeşte mai mult

Știința nu e doar despre a avea dreptate, ci și despre a face bine

Trăim o vreme în care „normalul” se reconfigurează de la trimestru la trimestru. Temperaturile medii riscă să fixeze noi recorduri, inteligența artificială intră în laboratoare și în birouri în același timp, iar întrebările vechi – despre ce suntem, cum trăim împreună, ce și cum învățăm – revin cu o urgență proaspătă. Acest număr din Cunoașterea Științifică propune un arc peste aceste neliniști: de la fizica planetei la țesătura socială a comunităților, de la genele implicate în neurodegenerare la educația care pregătește minți reziliente. Fiecare articol deschide o ușă; împreună, ele conturează o hartă a responsabilității.

Știință și filosofie, 6 octombrie

postat în: Media 0

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a mers la Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi, pentru descoperiri fundamentale despre „frânele” sistemului imunitar: celulele T reglatoare (T-reg) și rolul genei FOXP3 în toleranța periferică. Munca lor explică de ce, în mod normal, nu ne auto-atacăm țesuturile și deschide piste pentru terapii contra bolilor autoimune și, potențial, pentru imunooncologie. Importanța este dublă: o schimbare de paradigmă în imunologie și validarea clinică a unor ținte deja urmărite în biotehnologie. Anunțul a deschis … Citeşte mai mult

Știri din știință și filosofie, 1 septembrie

postat în: Media 0

CERN pregătește următoarea eră în fizica particulelor Profesorul Mark Thomson urmează să preia conducerea CERN în ianuarie 2026, oferind un impuls pentru explorarea fenomenelor fundamentale precum materia întunecată și supersimetria folosind proiectul Future Circular Collider – o versiune de aproape opt ori mai puternică decât actualul LHC. Thomson susține că investițiile în cercetarea cuantică și particule pot genera beneficii tehnologice cu aplicabilități medicale – inclusiv în tratamentele oncologice. The Times Redefinirea secundei: frontieră tehnologică și filosofică O serie de ceasuri … Citeşte mai mult

Știință & Filosofie, 27 iulie

postat în: Media 0

Retragerea controversată a unui studiu despre bacterii care folosesc arseniul Jurnalul Science a retras ieri retroactiv fără acordul autorilor un studiu publicat acum peste zece ani despre bacterii dintr-un lac californian care ar fi integrat arsenic în structura biologică. Studiul era susținut inițial de NASA și contestau definițiile vieții, insinuând potențiale implicații în căutarea vieții extraterestre. După eșecul replicării rezultatelor și suspiciunea de contaminare, Science a justificat retragerea pe baza insuficienței experimentale, nu a fraudării, generând critici din partea autorilor … Citeşte mai mult

Știri din știință și filosofie, 18 iunie

postat în: Media 0

NASA–ISRO lanșează satelitul NISAR În iulie 2025 va fi lansată misiunea NISAR (NASA–ISRO), un radar sintetic de 1,5 mld USD destinat monitorizării Terra într-un mod revoluționar. Va oferi imagini zilnice de rezoluție centimeterică, indiferent de vreme sau lumină, și va permite detectarea modificărilor la suprafață, de la retragerea ghețarilor până la fenomene extreme și contaminări marine. Tehnologiile radar avansate vor ajuta și agricultura, gestionarea ecosistemelor umede, și intervenția rapidă în caz de dezastre. Colaborarea internațională semnalează un pas major în climatologie … Citeşte mai mult

Cărțile despre istoria științei: evoluția globală, contribuții românești, și perspective

Domeniul istoriei științei a evoluat de la o activitate academică de nișă într-o disciplină solidă, globală. Acest articol urmărește dezvoltarea cărților despre istoria științei – de la cronicile timpurii ale realizărilor științifice până la analize moderne, critice – examinând evoluția lor istorică, starea prezentă și direcțiile viitoare. Evidențiez teme intelectuale cheie (cum ar fi dezbaterea internalistă versus externalistă, relația dintre știință și societate și impulsul recent pentru decolonizarea istoriei științei) și evoluția paralelă a practicilor de publicare (presa academică, traduceri și formate digitale). În timp ce ofer o imagine de ansamblu, pun un accent special pe contribuțiile și evoluțiile românești, ilustrând modul în care savanții români au influențat și au reflectat tendințele internaționale. Sunt discutate schimbări istoriografice majore, inclusiv tranziția de la narațiunile celebrative, eurocentrice, la abordări mai contextuale și incluzive. De asemenea, analizez modul în care publicarea istoriei științei s-a schimbat – de la tratatele academice timpurii la monografiile digitale contemporane cu acces deschis – și explorez tendințele viitoare în diseminarea științei istorice. Prin examinarea practicilor trecute și prezente, articolul aruncă lumină asupra viitorului cărților de istorie a științei, subliniind creșterea interdisciplinarității și accesibilității.

1 2

Articles published according to the current editorial policy