The Implementation and Benefits of Telework in Various Sectors: Reality or Rhetoric?

This article explores the concept of telework, defined as work performed outside the traditional office, using technology to accomplish professional tasks. Initially designed to meet the needs of continuous customer support and to foster technological advancement, telework has been widely adopted by organizations due to its benefits, such as increased productivity, reduced operational costs, decreased traffic, and lower pollution. However, studies have highlighted significant challenges, such as employee feelings of isolation and the lack of effective managerial strategies to ensure connectivity and efficiency in remote work. Furthermore, the inadequate preparation for both the implementation and ongoing support of telework programs has become obvious. This article examines the implementation of telework and its benefits across various HoReCa organizations well equipped with digital tools and platforms, aiming to determine whether it represents a tangible reality or merely a management rhetoric by highlighting, within SWOT analyses, the advantages and challenges associated with this transition brought about by the adoption of telework.

Falsificabilitatea lui Imre Lakatos în contextul programelor științifice de cercetare

Această lucrare este o extensie a unui capitol din Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică.[2] Imre Lakatos a explorat falsificabilitatea în contextul metodei științifice, criticând modelele anterioare de falsificabilitate, în special versiunea lui Karl Popper. Critica sa a condus la dezvoltarea modelului sofisticat de falsificabilitate, care subliniază natura cumulativă a științei, importanța programelor de cercetare și rolul predicțiilor în evaluarea progresului teoriilor științifice. Acest cadru permite o înțelegere mai flexibilă și mai fundamentată istoric a modului în care cunoștințele științifice sunt construite și perfecționate în timp.

Castele în Spania

Studiul își propune prezentarea apariției și dezvoltării unei baze de date internaționale care administrează literatura de brevet din majoritatea Statelor lumii. Articolul urmărește condițiile apariției acestei baze de date și modalitățile în care ea a fost și este dezvoltată în continuare. Este vorba despre baza de date ESPACENET inițiată și administrată de către Oficiul European de Brevete și în care se adună zilnic informațiile din literatura mondială din domeniul brevetelor. Astăzi, această bază conține mai mult de 15 milioane de documente de brevet consultabile pagină cu pagină. Dacă inițial baza se  începea cu anul 1920, în ultimii ani, prin eforturile Oficiilor naționale participante, anul de început al conținutului bazei s-a apropiat de 1850, baza devenind una dintre sursele majore de documentare din literatura de brevet. Articolul încearcă să treacă În revistă istoricul eforturilor de completare și de dezvoltare al acestei baze. Partea a doua a articolului este un mic studiu de caz care sugerează posibilitățile de utilizare a bazei de cei interesați de istoria tehnicii văzută prin literatura de brevete

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.