Aioanei, Cristina-Cătălina. (2026), Migrația – de la motorul dezvoltării globale la un important factor de criminalitate, Cunoașterea Științifică, 5:2, 110-116, DOI: 10.58679/CS95852, https://www.cunoasterea.ro/migratia-de-la-motorul-dezvoltarii-globale-la-un-important-factor-de-criminalitate/

 

Migration – from the engine of global development to a major factor in crime

Abstract

Throughout the evolution of humanity, migration has been the main form of human interaction between populations from different areas of the globe leading to the evolution and progress of humanity through the interaction of human intelligence, technology, education, religion, culture and language. It has also represented a favorable environment for the development of crime due to the human tendency to expand personal space and evolve towards a better life. In this article, we conducted a descriptive study of migration at a global level.

Keywords: massive migration, territorial domination, brain drain, Russian Federation, European Union, unfair competition, influence peddling

Rezumat

De-a lungul evoluției umanității, migrația a fost principala formă de interacțiune umană între populații din diferite zone ale globului, ducând la evoluția și progresul umanității prin interacțiunea dintre inteligența umană, tehnologie, educație, religie, cultură și limbă. De asemenea, a reprezentat un mediu favorabil pentru dezvoltarea criminalității datorită tendinței umane de a extinde spațiul personal și de a evolua spre o viață mai bună. În cadrul acestui articol am realizat un studiu descriptiv al migrației la nivel global.

Cuvinte cheie: migrație masivă, dominație teritorială, exodul creierelor, Federația Rusă, Uniunea Europeană, concurență neloială, trafic de influență

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026, pp. 110-116
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS95852
URL: https://www.cunoasterea.ro/migratia-de-la-motorul-dezvoltarii-globale-la-un-important-factor-de-criminalitate/
© 2026 Cristina-Cătălina AIOANEI. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Migrația – de la motorul dezvoltării globale la un important factor de criminalitate

Cristina-Cătălina AIOANEI[1]
cristina.aioanei@stud.ubbcluj.ro

[1] Masterand în cadrul programului de studii Managementul Securității în Societatea Contemporană, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

 

Introducere

Având în vedere descrierea acestui fenomen drept „deplasarea persoanelor de la locul lor obișnuit de reședință către un nou loc de reședință, fie peste o frontieră internațională, fie în interiorul unui stat” potrivit International Organization for Migration (2016, p.17), putem identifica de-a lungul istoriei migrația ca principalul motor al dezvoltării globale atât din trecut, cât și din prezent și viitor, devenind concomitent unul dintre principalii factori de criminalitate.

Migrația în dezvoltarea societății umane

Putem constata că apariția acestui fenomen este parte componentă a dezvoltării sau regresului populației de pe glob încă de la migrația triburilor (printre primele forme de organizare socială a umanității), continuând cu formarea imperiilor, bazându-se în principal pe deplasarea popoarelor numeroase și ocuparea celor de mici dimensiuni, impunând, uneori prin fapte considerate criminale, apartenența la acestea, până la înființarea statelor moderne existente și astăzi și cu tendințe de revenire continuă la aceste imperii.

Una dintre principalele modalități de dezvoltare a imperiilor a fost deplasarea în forță, deseori militarizată, a populației cu scopul acaparării și impunerii unei dominații teritoriale, economice, financiare, sociale și politice, căutându-se constant impunerea concepțiilor conducătorilor de la acea vreme și impunerea religiilor puterilor dominante.

Revenind la epoca modernă definită de marile descoperiri geografice, iluminism, revoluția industrială și tehnologică și formarea statelor naționale identificăm faptul că migrația a fost și este principala formă de expansiune a civilizației umane cu scopul continuu de a domina, a acapara și de a se dezvolta, ajungându-se în prezent la expansiunea extraplanetară datorită tehnologiei dezvoltate prin trimiterea de tehnică și oameni pentru cercetarea spațiului cosmic în vederea constituirii de noi spații în care populația umană să existe. Astfel, s-a ajuns ca primele forme de organizare umană, respectiv grupurile mici, să fie transpuse în dezvoltarea existenței umane extraplanetare (stații orbitale, planificarea dezvoltării unor locații pe alte planete ce oferă condiții de trai aproximativ similare cu cele pământești). În prezent, cercetătorii studiază posibilitatea detonării unei bombe nucleare în atmosfera planetei Marte în vederea transformării și influențării acesteia, din punct de vedere climatic, cu posibilitatea creării unor condiții aproximativ similare celor de pe Terra.

Referindu-ne la perioada contemporană, constatăm faptul că migrația nu s-a oprit și probabil nu se va opri niciodată, constituind o importantă formă de progres a omenirii (dezvoltarea în domenii precum cele economice, tehnologice, politice și sociale). Analizând situația actuală pe scena relațiilor internaționale remarcăm existența unor noi „imperii” dominante, de regulă puteri nucleare, care uneori se luptă pentru a obține supremație, exemplificând astfel:

1. Statele Unite ale Americii – constituite prin migrația masivă a europenilor și devenind principala forță a celei mai mari organizații militare (NATO) cu o populație de aproximativ 350 de milioane de locuitori foarte puternic dezvoltată financiar, economic, industrial și tehnologic având până de curând dominație monetară la nivel mondial – dolarul american fiind monedă de referință (Worldometer, n.d.-a);
2. Federația Rusă – urmașă a Imperiului Țarist și constituită prin asimilarea unor populații mari de pe continentul eurasiatic, ajungând cea mai mare țară din punct de vedere teritorial, în continuă dezvoltare care dispune de cele mai multe resurse, cu o populație de aproximativ 144 de milioane de locuitori și cu o armată puternic dezvoltată ce deține tehnologie militară avansată capabilă să facă față, după părerile unor analiști militari, întregii Europe și chiar Alianței Nord-Atlantice într-un război convențional (Worldometer, n.d.-b);
3. Republica Populară Chineză – țara cu cea mai numeroasă populație de pe glob de aproximativ 1,4 miliarde locuitori denumită și „atelierul lumii” datorită capacităților imense de producție, tehnologiei avansate, puterii economice, financiare și posibilităților continue de dezvoltare (Worldometer, n.d.-c);
4. Uniunea Europeană – organizație formată din 27 de state cu o populație de aproximativ 450 de milioane de locuitori, constituită în vederea optimizării utilizării resurselor, dezvoltării economice, sociale și politice cu tendințe majore de expansiune prin cooptarea de noi membri ce oferă un plus valoare acestei structuri (Eurostat,2025);
5. Republica Turcia – fost imperiu extins pe două continente fiind principala poartă de acces și control a migrației spre Europa cu o populație actuală de aproximativ 88 de milioane de locuitori, dezvoltată puternic militar (a doua forță armată din NATO ca efective militare), economic și medical, parte importantă a religiei islamice care în prezent reprezintă aproximativ 25% din populația globală, potrivit com (n.d.), și se regăsește în comunități imense formate în țările europene și asiatice (Worldometer, n.d.-d).

Dezvoltarea criminalității concomitent cu evoluția migrației

De regulă, criminalitatea apare în același timp cu migrația ilegală și necontrolată care nu oferă imigranților posibilități de evoluție în societate, de adaptare, de validare a valorilor acestora (nivelul de educație, pregătire, religie, limba și cultură), ajungându-se deseori la conflicte interetnice și religioase majore, uneori incontrolabile de către instituțiile care asigură securitatea propriilor cetățeni.

Aceasta se îmbină cu interesele tuturor statelor lumii, predominant în cazul marilor puteri, ajungându-se treptat la migrație controlată a elitelor („exodul creierelor”) , materializându-se prin implicarea politică a serviciilor secrete, a grupărilor de criminalitate organizată și a terorismului uneori, influențând major evoluția politică, socială, economică și financiară mondială și bazându-se pe instaurarea unei „dezordini controlate”.

Analizând la nivel global migrația distingem faptul că și cea controlată generează criminalitate sub diferite forme precum trafic de influență în vederea obținerii de vize de acces pe teritoriul unor țări coroborat cu obținerea de foloase necuvenite, pretinderea de sume de bani în vederea obținerii de documente de ședere, cetățenie sau permise de muncă, instigarea voită prin așa-zisul lobby de acordare a vizelor preferențiale de acces în state puternic dezvoltate în vederea acaparării de populații cu inteligență și pregătire ridicată, favorizarea miliardarilor, milionarilor și a unor companii industriale și financiare mari în beneficierea de facilități fiscale în detrimentul țărilor de origine.

Alegerea țărilor-gazdă este un proces care depinde de factori precum industria dezvoltată (în comparație, în primul rând, cu industria țării de origine și nu neapărat cu situația internațională), protecția socială oferită refugiaților, siguranța oferită (implicații în conflicte, terorism), sprijin în oferirea educației și politica statului cu privire la migrație.

Migrația masivă poate fi provocată de sărăcie (Asia, Africa, America Centrală și de Sud), războaie (Afganistan, Pakistan, Ucraina, Siria, Irak, Congo) și factori naturali precum poluarea masivă, densitatea imensă a populației în țări precum India și China, aflate și într-un conflict cauzat de gestionarea preferențială a apei de către China în detrimentul Indiei, „bătălia pentru apă dulce” manifestată prin construirea celui mai mare baraj de pe glob și raționalizarea apei pe cursul râurilor care ajung în India.

Consecințe ale migrației

Din cauza migrației masive în unele țări se instituie legi și reguli mai stricte pentru controlul și respectarea legislației, îngrădind drepturi ale populației de sine stătătoare. Marea Britanie a mărit pedepsele pentru prevenirea hărțuirii și a rasismului.

Urmare a protestelor și a presiunilor puse de migranți pe guvernele țărilor-gazdă și asupra celor de origine se produce practic o „anulare” a Spațiului Schengen prin reinstaurarea controalelor la frontiere și  stabilirea unor măsuri suplimentare asigurare a securității statelor precum:

• implementarea proiectelor de lege anti-Sharia împotriva purtării hijabului ca măsură de prevenție a acțiunilor teroriste în țările europene precum Germania, Austria și Marea Britanie în vederea întăririi securității și prevenirii atentatelor teroriste înfăptuite de persoane neidentificabile;
• stabilirea de politici și legi care să permită relaționarea cu liderii acestor comunități în vederea aplanării eventualelor conflicte etnice sau de altă natură (religioase, culturale și economice), întrucât se preconizează că până în anul 2030, aproximativ 60 de milioane de musulmani care trăiesc după legile Sharia vor locui în Europa, majoritatea musulmanilor regăsindu-se în Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania și Suedia (European Parliament, 2020).

Se remarcă o evoluție continuă a constituirii de grupări teroriste și a atentatelor comise de acestea la nivel global, influențate de interese în principal religioase și teritoriale, terorismul fiind definit și ca o formă de criminalitate organizată cu intenția de a induce teroare în rândul populațiilor în vederea atingerii scopurilor urmărite. Putem remarca totodată un regres din cauza migrației forței de muncă, scăderea valorii muncii, rezultând în scăderea veniturilor și, implicit, a nivelului de trai al întregii populații (forță de muncă ieftină = sărăcie = creșterea nivelului de criminalitate).

Marea Britanie a devenit „noul Babilon” al lumii datorită multitudinii de rase, limbi, etnii și religii prezente pe teritoriul său, având în prezent mari probleme de menținere a legalității și ordinii sociale, pe lângă criminalitatea puternic dezvoltată, confruntându-se cu proteste de amploare în vederea sprijinirii poporului palestinian aflat în conflict cu statul israelian, deciziile politice fiind direct influențate. Germania se află într-un regres din cauza numărului mare de migranți pe care a ajuns să îi expulzeze, neavând posibilitatea să le mai asigure un trai decent.

Turcia „șantajează” Uniunea Europeană cu deschiderea granițelor în vederea facilitării migrației masive pentru a obține fonduri nerambursabile utilizate cu scopul susținerii taberelor de refugiați amplasate la granița cu Siria.

Urmare a migrației populației chineze și a creșterii posibilității de valorificare a produselor proprii, China a determinat o concurență neloială în multe state, invadând piețele cu produse ieftine prin puncte de desfacere a produselor proprii, exportând masiv și afectând producția multor țări de pe glob, care nu au posibilitatea de a concura cu produsele chinezești ieftine, devenind chiar un important investitor în dezvoltarea Statelor Unite ale Americii, a unor state din Golful Persic și a unor state africane. Prin intermediul NATO, Statele Unite recrutează elita intelectuală prin programe de viză temporare și permanente, oferind facilități și slăbind astfel capacitatea de dezvoltare a celorlalte state.

Rusia, urmărindu-și interesele în slăbirea țărilor europene, a favorizat accesul foarte multor migranți prezenți la campionatul mondial de fotbal organizat în anul 2018, direcționându-i ulterior în Europa pe diferite rute de migrație, cu scopul de a afecta aceste state din punct de vedere social, economic și financiar, generând diverse forme de criminalitate. Declanșarea conflictului militar din Ucraina a generat o formă de migrație masivă a populației ucrainene, influențând substanțial politicile statelor europene care au fost nevoite să absoarbă acest fenomen. S-a ajuns ulterior la determinarea Uniunii Europene de a-și modifica planurile politice, sociale, economice și militare pentru protecția imigranților și elaborarea de noi planuri și strategii care să contracareze tendința Rusiei de a slăbi coeziunea statelor membre și de a încetini dezvoltarea acestei organizații.

Migrația controlată generează diferite forme de criminalitate, spre exemplu facilitarea obținerii de cetățenie, viză și permise de muncă, caz demonstrat în cazul României în perioada 2017-2025, perioadă în care diferiți funcționari publici au falsificat documente în vederea acordării de cetățenii și permise de muncă cetățenilor ruși, ucraineni, moldoveni și de alte naționalități care în baza acestor documente și-au schimbat domiciliul, fiindu-le apoi facilitat accesul în Uniunea Europeană fără a mai fi verificați și evaluați corespunzător. Grupările mafiote contribuie la criminalitate  prin trafic de droguri, de persoane (perpetuarea fenomenului de sclavie sexuală, prin muncă forțată, exploatarea copiilor, obligarea femeilor la căsătorie), de bunuri accizabile (tutun, alcool și combustibil) și de armament.

Concluzie

Concluzionăm faptul că migrația a dezvoltat întotdeauna o formă de criminalitate, utilizată frecvent de marile puteri mondiale cu scopul inducerii în statele aflate în zona de interes a unor decizii politice, economice, financiare și sociale care să le favorizeze interesele în lupta continuă de obținere a resurselor necesare dezvoltării industriale, tehnologice și militare.

Bibliografie

1. European Parliament (2020, July 21). The Muslim issue in the EU. Question for Written Answer. E-9-2020-004329. https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-9-2020-004329_EN.html
2. Eurostat (2025, July 11). EU population increases for the 4th consecutive year. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20250711-1
3. International Organization for Migration. (n.d.). Fundamentals of migration. https://www.iom.int/fundamentals-migration
4. Worldometer (n.d.-a), United States population, Worldometer: World Population,. Retrieved February 8, 2026, from https://www.worldometers.info/world-population/us-population/
5. Worldometer (n.d.-b). Russia’s population. Worldometer: World Population. Retrieved February 8, 2026, from https://www.worldometers.info/world-population/russia-population/
6. Worldometer (n.d.-c). China population. Worldometer: World Population. Retrieved February 8, 2026, from https://www.worldometers.info/world-population/china-population/
7. Worldometer (n.d.-c). Turkey Population. Worldometer – Populația mondială. Retrieved February 8, 2026, from https://www.worldometers.info/world-population/turkey-population/
8. com. Global Muslim population. Retrieved February 8, 2026, from https://timesprayer.com/en/muslim-population/