Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022
6 nov. 2022

Viitorul științei – Știința științelor

de | postat în: Editoriale, Numărul 2 | 0

Sfetcu, Nicolae (2022), Viitorul științei – Știința științelor, Cunoașterea Științifică, 1:2, 3-10, DOI: 10.58679/CS23812, https://www.cunoasterea.ro/viitorul-stiintei-stiinta-stiintelor/   Rezumat Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o … Citeşte mai mult

Lansarea revistelor ”Cunoașterea Științifică”, ”Intelligence Info” și ”IT & C” în cadrul Salonului de carte POLEMOS
12 oct. 2022

Lansarea revistelor ”Cunoașterea Științifică”, ”Intelligence Info” și ”IT & C” în cadrul Salonului de carte POLEMOS

de | postat în: Media | 0

Comunicat de presă În peisajul media actual, există o zonă insuficient acoperită de publicații: cea a revistelor a căror abordare se situează între jurnalele științifice foarte stricte și contra cost, și magazinele de informații și știri. Este domeniul publicațiilor care își păstrează rigurozitatea științifică dar permite accesul gratuit autorilor mai puțin cunoscuți, a studenților, masteranzilor și doctoranzilor, dar și a profesioniștilor recunoscuți în domeniu. Publicații care oferă gratuit cititorilor săi informații de strictă actualitate din toate domeniile, pornind de la … Citeşte mai mult

Congresul Istoricilor Români, Alba Iulia, 8-10 septembrie 2022
9 sept. 2022

Apel adresat de participanții la Congresul Istoricilor Români, Alba Iulia, 8-10 septembrie 2022

de | postat în: Media | 0

Cei peste 640 de participanți la a treia ediție a Congresului Istoricilor Români au adoptat prezentul Apel adresat confraților de breaslă, cadrelor didactice, cercetătorilor, arhiviștilor, muzeografilor, bibliotecarilor, opiniei publice, mass-media și, nu în ultimul rând, autorităților statului român. Timpurile pe care le trăim sunt deosebit de complexe, tulburi și grave, derulându-se cu o viteză extraordinară, adăugând neliniștilor existențiale ale oamenilor o mulțime de întrebări despre soarta prezentă și viitoare a omenirii. De la Tucidide la Max Weber, de la Nicolae … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022
4 sept. 2022

Republica lui Platon

de | postat în: Numărul 2, Recenzii cărți | 0

Republica a fost scrisă aproximativ între 380 și 370 î.e.n. Titlul Republica este derivat din latină, fiind atribuit lui Cicero, care a numit cartea De re publica (Despre treburile publice), sau chiar ca De republica, creând astfel confuzie în ceea ce privește adevărata ei semnificație. Republica este considerată parte integrantă a genului literar utopic. Al doilea titlu, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Despre justiție), este posibil să fi fost inclus ulterior.
 Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal.  Republica este considerată de mulți academicieni drept cel mai mare text filosofic scris vreodată, fiind cartea cea mai studiată în universitățile de top.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022
26 aug. 2022

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

de | postat în: Filosofie, Numărul 2 | 0

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor „Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022
25 aug. 2022

Anomalii ale relativității generale

de | postat în: Numărul 2, Științe naturale | 0

În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022
9 aug. 2022

A fost lansată revista ”Cunoașterea Științifică”

de | postat în: Media | 0

Comunicat de presă. București, 09 august 2022   ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086 Publicație trimestrială de informare, studii și comunicări din științele naturale, științele sociale, științele formale, și filosofie   Revista Cunoașterea Științifică este publicată de MultiMedia Publishing. Este o publicație trimestrială care se concentrează pe domeniul științei și filosofiei și pe domenii conexe de studiu și practică. Revista intenționează să ajute la înțelegerea naturii globale a provocărilor științificie și filosofice. Revista Cunoașterea Științifică aspiră … Citeşte mai mult

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022
31 iul. 2022

Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Recenzii cărți, Volumul 1 | 0

Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512. Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.” Teoria lebedei negre a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica rolul disproporționat al evenimentelor rare greu de prezis, incongruența metodelor științifice în calculul probabilității evenimentelor rare din cauza naturii probabilităților mici, și prejudecățile oamenilor față de incertitudine și rolul masiv al unui eveniment rar. Taleb propune oamenilor de afaceri dă folosească „strategia mrenei” pentru investiții pe care el însuși a folosit-o, care constă în evitarea investițiilor cu risc mediu și plasarea a 85–90% din bani în cele mai sigure instrumente disponibile și restul de 10–15% în afaceri extrem de speculative.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022
29 iul. 2022

Cunoașterea

de | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 1, Volumul 1 | 0

Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022
25 iul. 2022

Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial

de | postat în: Arhiva, Numărul 1, Științe sociale, Volumul 1 | 0

La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,

1 … 9 10 11 12 13

Articles published according to the current editorial policy

CC BY 4.0