”Cunoașterea Științifică”, ”Intelligence Info” și ”IT & C” în format digital integral, disponibile în magazinele revistelor

postat în: Media 0

Primele două numere ale revistelor ”Cunoașterea Științifică” (https://www.cunoasterea.ro/cunoasterea/revistele-cunoasterea/) , ”Intelligence Info” (https://www.intelligenceinfo.org/intelligence/revistele-intelligence-info/) și ”IT & C” (https://www.internetmobile.ro/it/revistele-internet-mobile/) pot fi achiziționate acum din magazinele revistelor. Fiecare număr include toate articolele complete, în formatele PDF, EPUB, și MOBI pentru cititoarele de cărți electronice Kindle de la Amazon. Cele trei reviste sunt publicații trimestriale din domeniile științei și filosofiei, intelligence și geopolitică, și respectiv tehnolosgia informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. Contact: MultiMedia Publishing Piaţa Presei Libere, Nr. 1 … Citeşte mai mult

Limite ale cunoașterii în cuvânt, logică, matematică și teorii

Pentru a cunoaște și înțelege, fie și parțial, acest Univers, deci realitatea înconjurătoare, oamenii nu se pot baza decât pe simțurile lor, limitate biologic, prelungite cu instrumente limitate din punct de vedere cultural și tehnic, ca și pe mintea lor, care este departe de a fi perfectă și care folosește mai ales cuvinte, operații matematice și logice sau teorii, toate limitate din punct de vedere cultural.

Cunoașterea

Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.