A apărut ultimul număr din jurnalul academic ”Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 2, Iunie 2024”

postat în: Media 0

A apărut ultimul număr din jurnalul academic ”Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 2, Iunie 2024” Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS58929. Preț: 9,99 lei Cunoașterea Științifică (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle)  https://www.cunoasterea.ro/revista/revista-cunoasterea-stiintifica-volumul-3-numarul-2-iunie-2024/ Cuprins: EDITORIAL / EDITORIAL Nicolae SFETCU What is intelligence? Ce este inteligența? ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE Nicolae SFETCU Epistemology of Loop Quantum Gravity in the Context of Canonical … Citeşte mai mult

A apărut revista ”Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023”

postat în: Media 0

ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS26154. Preț: 9,99 lei MultiMedia Publishing: https://www.cunoasterea.ro/revista/revista-cunoasterea-stiintifica-volumul-3-numarul-1-martie-2024/ Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL / EDITORIAL Nicolae SFETCU Defense Against Advanced Cyber Attacks Apărarea împotriva atacurilor cibernetice avansate ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE Nicolae SFETCU Cosmological Tests Based on General Relativity for Gravity Teste cosmologice bazate pe relativitatea generală pentru gravitație Ștefan-Daniel FLOREA Integrating modern technology into seismic risk management Integrarea … Citeşte mai mult

A fost lansat ultimul număr digital al revistei ”Cunoașterea Științifică”, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023

postat în: Media 0

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Știință sau pseudoștiință?, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Problems with String Theory in Quantum Gravity, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE SOCIALE The Adventures of Pinocchio – Education, de Nicolae Sfetcu Conceptele de putere și emergență, de Alexandru Cristian Câteva opinii privind etnogeneza românilor (1), de Dan D. Farcaș Sancțiunile internaționale, măsură suprastatală de coerciție, de Oana Denisa Pătrașcu Persoanele adulte … Citeşte mai mult

Cunoașterea științifică – Metodologii

Socrate a practicat dialectica pentru obținerea cunoașterii, prin metoda dialogului oral, ceea ce el numea arta „nașterii sufletelor”. La Platon, dialectica era un tip de cunoaștere cu rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii.

Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă. Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea probelor observabile și măsurabile supuse unor principii specifice de raționament și de experimentare.

În ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui.

Metodologia programelor de cercetare științifică a lui Imre Lakatos este o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a cunoașterii științifice.

În lucrare prezint propunerea mea de extindere a metodologiei lui Lakatos cu doi noi termeni, programe bifurcate și programe unificatoare, cu caracteristicile lor specifice.

”Cunoașterea Științifică”, ”Intelligence Info” și ”IT & C” în format digital integral, disponibile în magazinele revistelor

postat în: Media 0

Primele două numere ale revistelor ”Cunoașterea Științifică” (https://www.cunoasterea.ro/cunoasterea/revistele-cunoasterea/) , ”Intelligence Info” (https://www.intelligenceinfo.org/intelligence/revistele-intelligence-info/) și ”IT & C” (https://www.internetmobile.ro/it/revistele-internet-mobile/) pot fi achiziționate acum din magazinele revistelor. Fiecare număr include toate articolele complete, în formatele PDF, EPUB, și MOBI pentru cititoarele de cărți electronice Kindle de la Amazon. Cele trei reviste sunt publicații trimestriale din domeniile științei și filosofiei, intelligence și geopolitică, și respectiv tehnolosgia informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. Contact: MultiMedia Publishing Piaţa Presei Libere, Nr. 1 … Citeşte mai mult

Limite ale cunoașterii în cuvânt, logică, matematică și teorii

Pentru a cunoaște și înțelege, fie și parțial, acest Univers, deci realitatea înconjurătoare, oamenii nu se pot baza decât pe simțurile lor, limitate biologic, prelungite cu instrumente limitate din punct de vedere cultural și tehnic, ca și pe mintea lor, care este departe de a fi perfectă și care folosește mai ales cuvinte, operații matematice și logice sau teorii, toate limitate din punct de vedere cultural.

Cunoașterea

Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților. Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.