Home » Blog » Arhiva » Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic

Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic

Cunoasterea - Descarcă PDFFlorea, Ștefan-Daniel (2024), Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic, Cunoașterea Științifică, 3:1, 37-49, DOI: 10.58679/CS19375, https://www.cunoasterea.ro/integrarea-tehnologiei-moderne-in-gestionarea-riscului-seismic/

 

Abstract

This article will briefly explain the integration of modern technology in the management of seismic risk in the context of Romania. Four main pillars are exposed, namely early warning systems, integrated disaster management information management platforms, training and simulation center, mobile command centers. Thus, the benefits of implementing these elements are highlighted, including the increase in efficiency in emergency intervention and the minimization of loss of life and material goods. It emphasizes the continued importance of technological innovations in addressing seismic risk and the need for close collaboration between researchers, professionals and decision-makers to ensure effective and sustainable seismic risk management. In recent decades, Romania has made significant progress in the development and implementation of disaster management strategies, especially with regard to seismic risk. However, in the face of new challenges posed by climate change and increasing urbanization, there is an imperative need to improve existing capabilities by integrating modern technologies.

Keywords: seismic risk, modern technology, monitoring, integration, preparation

Integrating modern technology into seismic risk management

Rezumat

Prin prezentul articol se va expune succint integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic în contextul României. Se expun patru piloni principali, și anume sistemele de avertizare timpurie, platformele integrate de gestionare a informațiilor în managementul dezastrelor, centrul de pregătire și simulare, centrele de comandă mobilă. Astfel se evidențiază beneficiile implementării acestor elemente, inclusiv creșterea eficienței în intervenția de urgentă și minimizarea pierderilor de vieți și bunuri materiale. Se subliniază importanța continuuă a inovațiilor tehnologice în abordarea riscului seismic și necesitatea unei colaborări strânse între cercetători, profesioniști  și factorii de decizie pentru a asigura o gestionare eficientă și durabilă a riscului seismic. În ultimele decenii, România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea și implementarea strategiilor de management al dezastrelor, în special în ceea ce privește riscul seismic. Totuși, în fața noilor provocări generate de schimbările climatice și de creșterea urbanizării, există o necesitate imperativă de a îmbunătăți capacitățile existente prin integrarea tehnologiilor moderne.

Cuvinte cheie: risc seismic, tehnologie modernă, monitorizare, integrare, pregătire

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 3, Numărul 1, Martie 2024, pp. 37-49
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS19375
URL: https://www.cunoasterea.ro/integrarea-tehnologiei-moderne-in-gestionarea-riscului-seismic/
© 2024 Ștefan-Daniel FLOREA. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic

Ștefan-Daniel FLOREA[1]

stefan_daniel24@yahoo.com

[1] Economist, absolvent al Universitatii ,,Ovidius” Constanta, Facultatea de Stiinte Economice Constanta, program de studii Managementul Organizatiilor Publice si Private

 

Introducere

În era tehnologiei moderne, în care riscurile asociate dezastrelor naturale devin din ce în ce mai complexe, integrarea tehnologiei în gestionarea riscului seismic devine crucială pentru pregătirea și răspunsul la astfel de evenimente.

Acest articol se concentrează pe evaluarea nivelului de integrare a tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic în România. Având în vedere expunerea semnificativă la amenințările seismice, în special din zona Vrancea, este esențial să analizăm progresele realizate de România în implementarea și optimizarea tehnologiilor avansate în domeniul gestionării riscurilor seismice.

În ciuda avansurilor semnificative în strategiile de management al dezastrelor, precum și în dezvoltarea infrastructurii de monitorizare seismică, acest articol evidențiază nevoia imperativă de îmbunătățire și integrare continuă a tehnologiei moderne. Elemente precum sistemele de avertizare timpurie, platformele de gestionare a informațiilor, centrele de pregătire și simulare, precum și centrele de comandă mobilă sunt abordate pentru a evalua eficacitatea și stadiul actual al implementării acestora în contextul specific al României.

Prin examinarea succintă a acestor aspecte, articolul își propune să sublinieze importanța capacităților tehnologice pentru a consolida reziliența comunităților în fața riscurilor seismice.

Un aspect crucial al acestei integrări îl reprezintă sistemele avansate de monitorizare seismică, care permit detectarea timpurie a evenimentelor seismice și furnizează informații în timp real, ceea ce conferă timpi scurți de evacuare a persoanelor și protejarea bunurilor. De asemenea, utilizarea tehnologiilor de modelare și simulare avansate permite evaluarea și anticiparea impactului seismic în diferite zone, contribuind la elaborarea unui plan de intervenție mai precis în zonele cu risc ridicat.

Astfel, integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic în România nu numai că consolidează abordarea preventivă, ci și contribuie la creșterea nivelului de pregătire pentru apărarea comunităților în fața amenințărilor seismice. Îmbunătățirea continuă a acestor capacități tehnologice reprezintă o necesitate strategică pentru a asigura o pregătire eficientă și un răspuns adecvat în fața provocărilor viitoare asociate riscului seismic.

1. Sistem de avertizare timpurie și monitorizare seismică

Sistemele de avertizare timpurie pentru riscul seismic sunt esențiale pentru minimizarea impactului cutremurelor. Acestea utilizează tehnologii avansate pentru detectarea rapidă a undelor seismice și transmiterea mai eficientă a avertismentelor către comunități. Implementarea acestor sisteme implică infrastructuri sofisticate, iar cercetările academice se concentrează asupra eficacității lor în furnizarea avertismentelor precise și evaluarea impactului asupra reducerii daunelor. Studiile accentuează extinderea rețelelor de senzori, îmbunătățirea algoritmilor de predicție și optimizarea comunicațiilor. Top of Form

Reprezentanții Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au prezentat și au implementat un sistem de alarmare seismică timpurie destinat cutremurelor de mare magnitudine din zona Vrancea, cunoscut sub denumirea de Rapid Early Warning System (REWS). Acest sistem se caracterizează prin simplitate, necesită puține resurse, este robust și furnizează avertizări cu privire la iminența undelor  în București cu până la 25 de secunde în avans. Mesajul de avertizare generat este transmis factorilor responsabili și utilizatorilor specifici, facilitând astfel blocarea automată a instalațiilor periculoase și inițierea acțiunilor de protecție necesare. De asemenea, cercetarea seismică se confruntă cu deficiențe semnificative în ceea ce privește alocarea resurselor financiare. Această situație derivă din faptul că domeniul cercetării seismice nu a fost considerat o prioritate de către Ministerul Educației și Cercetării.

Se propune cu prioritate implementarea unui sistem național integrat de înștiințare/avertizare/alarmare prin intermediul modernizării sirenelor electrice existente cu module de comandă la distanță.  În paralel, se planifică integrarea echipamentelor electrice și electronice ale sistemului de înștiințare/avertizare/alarmare cu platforma RO-ALERT.

Cu toate acestea s-a constatat că doar 30% din întinderea acustică acoperită a Municipiului București permite recepționarea semnalelor de alarmare, în timp ce pentru restul de 70%  semnalele transmise de sirenele electrice/electronice nu pot fi receptate. De asemenea, sirenele electrice prezintă o vechime pronunțată, manifestând uzură fizică și morală atât la nivelul Municipiului București dar și național.

Sistemul de monitorizare seismică reprezintă o infrastructură esențială pentru evaluarea activităților seismice într-o regiune. Acesta constă într-o rețea extinsă de stații seismice de bandă largă și accelerometre, furnizând date precise despre cutremure și mișcările solului. Rețeaua are o distribuție strategică pentru acoperirea teritoriului și include rețele locale dense pentru analize focalizate. În contextul riscului seismic, acest sistem devine crucial în gestionarea și reducerea impactului cutremurelor prin furnizarea de informații esențiale pentru strategii de prevenție și intervenție în situații de urgență.

Monitorizarea seismicității în România se realizează prin intermediul stațiilor de înregistrare incluse în Rețeaua Seismică Națională. Datele și informațiile seismologice colectate contribuie la schimbul internațional de date între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) și Centrele Internaționale de Date, contribuind la elaborarea Buletinelor Seismice Internaționale.

Este crucial să subliniem că, în contextul analizei datelor furnizate de senzori la nivel național, aceasta nu poate fi realizată de către o singură entitate. O strânsă colaborare este esențială pentru o mai bună evaluare a seismicității cât și pentru elaborarea unor strategii eficiente de monitorizare și gestionare a riscului seismic în regiune.

Rețeaua seismică digitală în timp real, reprezintă o infrastructură complexă și primordială pentru monitorizarea activității seismice. Această rețea de monitorizare avansată este alcătuită dintr-un număr de 125 de stații seismice montate conform Figura 1. Rețeaua Seismică Națională, ce asigură o înregistrare precisă a evenimentelor seismice. În plus, sunt integrate în sistem 150 de accelerometre oferind date suplimentare pentru analizele seismologice.

Figura1. Rețeaua Seismică Națională. Sursa: http://tsunami.infp.ro/en/seismic_network.php

Infrastructura de monitorizare a seismelor este proiectată să ofere o acuratețe sporită în evaluarea evenimentelor seismice, contribuind astfel la înțelegerea mai profundă a fenomenelor tectonice și la elaborarea de strategii eficiente. Este crucial să menționăm că această rețea constituie un element central în eforturile de cercetare și monitorizare seismică, având un impact semnificativ în asigurarea siguranței și protecției comunităților vulnerabile la astfel de evenimente.

În cadrul Rețelei Seismice Naționale, există o problemă semnificativă legată de numărul insuficient de stații seismice destinate monitorizării mișcării terenului, ceea ce determină o acoperire ineficientă pe întreg teritoriul țării. Această deficiență în infrastructura actuală de monitorizare seismică pune în evidență vulnerabilitățile sistemului în fața evenimentelor seismice. Mai mult, stațiile seismice existente prezintă semne evidente de uzură, indicând necesitatea unei abordări comprehensive pentru modernizarea și extinderea rețelei.

Acest demers ar contribui atât la consolidarea fiabilității sistemului, ci și la optimizarea capacității de detectare și evaluare a activităților seismice pe întreg teritoriul național, asigurând o abordare robustă și eficientă în gestionarea riscurilor seismic.

2. Platforme integrate de gestionare a informațiilor

Platformele integrate de gestionare a informațiilor în managementul dezastrelor reprezintă instrumente esențiale în abordarea eficientă a situațiilor de criză, cu focalizare specială pe amenințările seismice. Aceste platforme au evoluat pentru a deveni nucleul sistemelor moderne de răspuns la dezastre, oferind capacități avansate de colectare, analiză și distribuție a informațiilor relevante în timp real.

Un aspect crucial al unei astfel de platforme este capacitatea de a integra date din multiple surse, inclusiv senzori seismici, sisteme de monitorizare a mișcării terenului, date meteorologice și informații geospațiale. Această integrare permite autorităților să obțină o imagine detaliată a situației, facilitând luarea deciziilor prompte și informate. Sistemele de alertă seismică se bazează pe datele colectate și analizate de aceste platforme pentru a transmite alerte timpurii către populație.

Platformele de gestionare a informațiilor sunt proiectate să ofere funcționalități avansate de analiză a riscurilor seismice, inclusiv modelarea impactului potențial al cutremurelor asupra infrastructurii critice și comunităților. Aceste modele contribuie la elaborarea strategiilor de reducere a riscurilor și la pregătirea adecvată pentru evenimente seismice majore.

De asemenea, aspectul securității datelor este abordat în mod riguros, având în vedere sensibilitatea informațiilor referitoare la gestionarea dezastrelor. Criptarea datelor, autentificarea strictă și securizarea canalelor de comunicare sunt implementate pentru a asigura integritatea și confidențialitatea informațiilor.

În ciuda faptului că România este parte a Platformei Internaționale pentru Reducerea Dezastrelor Seismice (UNESCO-IPRED), având calitate de reprezentantă instituțională Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), observăm că lipsesc eforturile coordonate în ceea ce privește gestionarea și consolidarea datelor privind cutremurele la nivel național.

Instituții-cheie precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCFDP), Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor (INCERC) și UTCB, toate implicate în colectarea și analiza datelor seismice, nu dispun de o platformă comună de înregistrare și partajare a informațiilor.

Această absență a unei baze de date naționale comune reprezintă o limitare semnificativă în eforturile de reducere a riscurilor seismice. În ciuda rolurilor definite și a implicațiilor clare ale fiecărei instituții, lipsa unei colaborări eficiente și a unei structuri integrate de colectare și gestionare a datelor, compromite finalitatea procesului de protecție a persoanelor și infrastructurii.

Pentru a asigura eficacitatea și coerența eforturilor în cadrul UNESCO-IPRED, este esențial să se dezvolte și să se implementeze o platformă comună la nivel național, care să permită instituțiilor să contribuie, să acceseze și să analizeze datele în mod eficient.

În contextul platformei integrate de gestionare a dezastrelor, există o oportunitate semnificativă pentru integrarea Serviciului de Gestionare Copernicus. Acest serviciu este conceput pentru a servi entități și organizații la nivel regional, național, european și internațional, active în domeniul gestionării crizelor în cadrul statelor membre Uniunii Europene (UE), statelor participante în Mecanismul European de Protecție Civilă, Direcțiilor Generale ale Comisiei Europene (DGs) și Agențiilor UE, Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), precum și organizațiilor internaționale de ajutor umanitar.

Prin adăugarea Serviciului de Gestionare Copernicus în platforma integrată s-ar putea beneficia de date și informații precise geospațiale, contribuind astfel la o abordare mai eficientă și coordonată în fața amenințărilor și dezastrelor naturale sau provocate de om.

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) deține  prima și singura platformă națională de pregătire pentru situații de urgență, lansată în 2016. Această inițiativă reprezintă un beneficiu semnificativ pentru întreaga populație, oferind acces la resurse și informații esențiale pentru pregătirea și gestionarea situațiilor de urgență.

Cu toate acestea, este imperativ să se dezvolte o platformă similară, dar destinată exclusiv instituțiilor responsabile în caz de dezastre. O astfel de platformă specializată ar putea furniza instrumente avansate, resurse și protocoale de acțiune adaptate nevoilor organizațiilor implicate în managementul situațiilor de urgență. Prin această abordare, se poate asigura o colaborare mai eficientă între instituții și o reacție coordonată și rapidă în fața amenințărilor și dezastrelor.

3. Centru de pregătire și simulare

Centrul de Pregătire și Simulare reprezintă o componentă esențială în cadrul infrastructurii dedicate gestionării situațiilor de urgență. Această entitate are rolul crucial de a oferi un mediu controlat și securizat în care personalul responsabil poate fi instruit, antrenat și evaluat în condiții realiste, simulând diverse scenarii de urgență.

Prin intermediul tehnologiilor avansate și a simulărilor de înaltă fidelitate, Centrul de Pregătire și Simulare furnizează participanților oportunitatea de a dezvolta și îmbunătăți abilitățile necesare în intervenția eficientă în situațiile de criză. Aceste facilități oferă posibilitatea repetării și perfecționării răspunsului la diverse scenarii, inclusiv dezastre naturale, accidente tehnologice sau incidente de securitate.

Centrul acționează ca un hub al cunoașterii și experienței, facilitând schimbul de informații și bune practici între profesioniștii implicați în gestionarea situațiilor de urgență. Prin organizarea sesiunilor de simulare, acesta contribuie la consolidarea capacităților operaționale ale echipei și la identificarea și eliminarea disfuncțiilor.

În plus, Centrul de Pregătire și Simulare servește drept loc de inovare, unde se pot testa și implementa noi tehnologii și strategii în domeniul managementului dezastrelor. Prin integrarea elementelor de inteligență artificială, realitate virtuală și simulări avansate, acesta reprezintă un mediu propice pentru antrenamentul continuu și adaptabil al personalului responsabil.

Prin investiții constante în infrastructură, tehnologii avansate și programe de pregătire personalizate, Centrul de Pregătire și Simulare contribuie semnificativ la dezvoltarea unei capacități naționale robuste și eficiente în fața provocărilor și amenințărilor emergente.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, desfășoară cursuri de formare profesională în ocupațiile de “inspector de protecție civilă” și “șef serviciu voluntar/privat pentru situații de urgență”. Aceste cursuri, oferite gratuit, vizează personalul specializat din instituții publice, operatori economici cu capital majoritar de stat, servicii publice deconcentrate, regii autonome, companii naționale și operatori economici cu capital privat identificați ca factori de risc.

Obligativitatea reprezentanților administrațiilor publice la aceste cursuri nu este în totalitate îndeplinită. Pentru a remedia această situație și a asigura o participare extinsă, este esențial să se emită comunicate oficiale din partea Ministerului de Interne, subliniind importanța și necesitatea participării la aceste programe de pregătire. Acest demers ar contribui la consolidarea capacităților profesionale ale personalului implicat în gestionarea situațiilor de urgență, având un impact pozitiv asupra capacității naționale de răspuns la diverse amenințări și evenimente critice.

Pentru eficientizarea activităților specifice privind pregătirea personalului implicat în acțiunea de gestionare a dezastrelor este necesar o finanțare corespunzătoare care să asigure dotarea cu materiale și mijloace moderne, introducerea de platforme de simulare avansate  ar permite desfășurarea unor exerciții practice mai realiste și interactive, furnizând participanților o experiență mai autentică în gestionarea situațiilor de urgență.

Prin intermediul proiectului “SISTEM INTEGRAT PENTRU INTERVENȚIA LA URGENȚE, DEZASTRE ȘI CRIZE,” cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) își propune să dezvolte capabilități esențiale pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă în fața urgențelor, dezastrelor și evenimentelor de tip High Impact Low Probability (HILP).

Prin utilizarea fondurilor provenite din Fondul de Coeziune, proiectul urmărește să aducă îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește echipamentele, infrastructura și expertiza personalului implicat în intervențiile de urgență. Astfel, se creează premisele pentru o abordare modernă și integrată în gestionarea riscurilor și situațiilor de criză, contribuind la consolidarea capacității naționale de reacție în fața unor scenarii deosebit de complexe și imprevizibile.

Prin abordarea acestor aspecte, Centrul Național de Perfecționare ar putea depăși provocările financiare și ar deveni o resursă mai robustă și mai eficientă în pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență.

4. Centre de comandă mobilă

Centrele de comandă mobilă reprezintă elemente esențiale în cadrul sistemelor moderne de gestionare a situațiilor de urgență și a crizelor. Aceste facilități mobile sunt concepute pentru a asigura o coordonare eficientă și o comunicare fluidă în timp real în situații critice. Sunt dotate cu tehnologii avansate, inclusiv echipamente de comunicații, sisteme de alimentare cu energie autonomă și alte utilități necesare pentru a susține operațiunile în teren.

Rolul principal al centrelor de comandă mobile constă în furnizarea unui punct centralizat de coordonare pentru echipajele de intervenție, autoritățile și a altor entități implicate în gestionarea situațiilor de urgență. Ele pot fi rapid dislocate către locațiile afectate, asigurând conectivitatea și comunicațiile necesare pentru o reacție promptă și bine coordonată.

Figura 2. Autospecială punct comandă. Sursa: https://forum.pompierii.info/showthread.php?tid=2800

Prin intermediul acestor centre mobile, se realizează monitorizarea și evaluarea situației în timp real, permițând luarea deciziilor informate și eficiente. Flexibilitatea și mobilitatea acestor facilități le fac instrumente valoroase în fața unor evenimente precum dezastre naturale, incidente tehnologice sau situații de urgență complexe.

Investiția în tehnologii de vârf pentru centrele de comandă mobile reprezintă o necesitate în evoluția continuă a capacităților de gestionare a situațiilor de urgență, asigurând un răspuns eficient și adaptabil în fața diverselor provocări cu care se pot confrunta comunitățile.

Există situații în care Centrele de Comandă Mobile se dovedesc eficiente. Cu toate acestea, aceste centre se confruntă cu numeroase provocări atunci când depind de un răspuns rapid. Rareori observăm Centrele de Comandă Mobile folosite pentru un răspuns rapid “primul la fața locului” în cazul unor dezastre de amploare. Ele sunt limitate în ceea ce privește răspunsul imediat la dezastre din diverse motive. Într-un dezastru de amploare, Centrele de Comandă Mobile se confruntă cu o “logistică complexă”. În acest moment, este dificil de a detașa un centru de comandă mobil în primele 72 de ore- critice pentru un răspuns eficient la dezastre, având în vedere numărul limitat de care România dispune.

În contextul anului 2021, România a făcut pași semnificativi în îmbunătățirea capacităților sale de gestionare a situațiilor de urgență. Prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), a fost încheiat un contract cu Elbit Systems Israel (producător de tehnică specializată) în urma unei licitații, pentru achiziționarea a trei centre de comunicații destinate punctelor de comandă mobile naționale. Această inițiativă reprezintă un efort considerabil pentru consolidarea capacităților de intervenție și coordonare în situații de urgență.

În contextul dezastrelor, comunicațiile tactice reprezintă o soluție esențială pentru implementarea rapidă și eficientă a sistemelor de comunicații. Acestea se evidențiază prin capacitatea lor de a asigura un răspuns agil și controlul operațiunilor în timp real, ceea ce le face ideale pentru situații de urgență.

Deosebit de utile în faza de răspuns la dezastre, comunicațiile tactice se disting prin caracteristicile lor de implementare rapidă și adaptabilitate la condiții variate de teren. Aceste sisteme oferă flexibilitate în asigurarea conectivității în timpul operațiunilor critice, permițând o comunicare eficientă între echipele de intervenție și centrele de comandă.

Figura 3. Centru de comunicații. Sursa: https://www.forbes.ro/igsu-are-un-centru-de-comunicatii-al-punctului-de-comanda-mobil-national-361870

Centrele de comunicații vor oferi IGSU posibilitatea de a gestiona operațiunile de urgență la un nivel superior, contribuind la eficientizarea acțiunilor de intervenție și la optimizarea costurilor asociate. Prin implementarea acestor facilități, instituția va beneficia de un control îmbunătățit al forțelor și mijloacelor sale, permițând o gestionare mai eficientă a situațiilor de criză. Această decizie reflectă angajamentul României în consolidarea capacităților sale de răspuns și gestionare a dezastrelor.

Concluzii

Prin concluzie, gestionarea riscului seismic în România poate beneficia semnificativ de integrarea tehnologiei moderne în diferitele aspecte ale sistemului de management al dezastrelor.

Sistemele avansate de monitorizare seismică, platformele integrate de gestionare a informațiilor, centrele de pregătire și simulare, precum și centrele de comandă mobile reprezintă componente esențiale care pot contribui la consolidarea capacităților de răspuns și la minimizarea impactului socio-economic al cutremurelor.

Este imperativ să se continue eforturile de modernizare și optimizare a infrastructurii existente, să se consolideze colaborarea între entități implicate în gestionarea riscului seismic, și să se asigure o finanțare adecvată pentru implementarea și întreținerea acestor tehnologii avansate.

Prin abordarea integrată a acestor aspecte, România poate să își întărească protecția în fața amenințărilor seismice și să ofere o protecție mai eficientă comunităților vulnerabile.

Bibliografia

  1. Autori: România Ing. Mihai Diaconescu, Dr. Carmen O. Cioflan, Dr. Ing. Dragoș Tataru. Moldova Dr. Hab.Vasile Alcaz, Ion Ilies, Eugen Isicico, Bulgaria Ing. Dipl. Metodi Metodiev, Assoc. prof. Dr. Stela Simeonova, Prof. DSc. Dimcho Solakov (NIGG) Turcia Dr.Doğan Kalafat, Prof.Dr.Ali Pinar, Assoc.Prof.Dr.Eren Uçkan , Assoc.Prof.Dr.Aslı Doğru, Dr.Can Zülfikar , Dr.Hakan Alçik , Dr.Ayşegül Köseoğlu , M.Sc.Özge Zülfikar, M.Sc.Zeynep Coşkun, Ass. Prof. Dr. Burhan Kubilay Kaptan, Nalan Üker- Rețeaua de siguranță în caz de cutremur de la Marea Neagră, CD Press, București 2014.
  2. Comitetul Național pentru situații de urgență- Planul Național de Management al riscurilor de dezastre, București 2020.

3.a Anexa 1-Măsuri implementate,

3.b Anexa 2- Măsuri în curs de implementare și de perspectivă,

3.c Anexa 3- Principalele mecanisme și sursele de finanțare a măsurilor de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre, pentru perioada 2020-2027.

  1. Curtea de Conturi a României– Sinteza raportului de audit al performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București, Titlul proiectului- CC-SAI pentru cetățean, , Ianuarie 2022
  2. S. Department of Homeland Security– National Incident Management System, 18 Decembrie 2008
  3. United states fire administration National fire Academy- Incident command system for emergency medical services, 1st Edition, 1st Printing. Ianuarie 1999.
  4. Secretariatul General al Guvernului– Strategia Națională de reducere a riscului seismic, Anexa 36, anul 2022.
  5. Sharma K., Anand D., Sabhharwal M., Tiwari P.,Cheikhrouhou O., Frikha T., Research Article -A disaster management framework using internet of things- Based interconnected devices, India 2021
  6. Vijan Bhandari- Use in Technology in Disaster Management, Unity Journal, Vol.III, Nepal 2022
  7. Wellington J., Ramesh P. – Role of Internet of Things in Disaster Management, International Conference of Innovations in information Embedded and Communication systems, 2017
  8. Zhiming Ding, Shan Jiang, Xinrun Xu, Yambo Han- An Internet of Things based scalable framework for disaster data management, Journal of Safety Science and Resilience 2022

Link-uri:

  1. http://tsunami.infp.ro/en/seismic_network.php
  2. https://forum.pompierii.info/showthread.php?tid=2800
  3. https://www.forbes.ro/igsu-are-un-centru-de-comunicatii-al-punctului-de-comanda-mobil-national-361870

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *