Gaftea, Viorel (2025), Transformări și parcursul educațional modern, Cunoașterea Științifică, 4:4, 157-162, https://www.cunoasterea.ro/transformari-si-parcursul-educational-modern/

 

Transformations and the Modern Educational Path

Abstract

Through „Topic 2: Digital education, civic participation and disinformation”, topical, necessary, with socio-cultural-economic implications and even marking some „interferences”, extended to the ideological ones between religion, culture, art and science, we propose a sequential path, a review and awareness of current problems, of the world in which we live.

Keywords: education, digital education, transformations, educational path, digital transformation

Rezumat

Prin „Tematica 2: Educația digitală, participare civică și dezinformare”, de actualitate, de necesitate, cu implicații socio-cultural-economice și chiar cu marcarea unor „interferențe”, extinse și la cele ideatice între religie, cultură, artă și știință, propunem un parcurs secvențial, o trecere în revistă și conștientizare a problemelor actuale, a lumii în care trăim.

Cuvinte cheie: educație, educația digitală, transformări, parcurs educațional, transformarea digitală

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 4, Numărul 4, Decembrie 2025, pp. 157-
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/transformari-si-parcursul-educational-modern/
© 2025 Viorel GAFTEA. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Transformări și parcursul educațional modern

Dr. Ing. Viorel GAFTEA[1]
gaftea@gmail.com

[1] Membru CRIFST -DIS, Academia Română

 

Prin „Tematica 2: Educația digitală, participare civică și dezinformare”, de actualitate, de necesitate, cu implicații socio-cultural-economice și chiar cu marcarea unor „interferențe”, extinse și la cele ideatice între religie, cultură, artă și știință, propunem un parcurs secvențial, o trecere în revistă și conștientizare a problemelor actuale, a lumii în care trăim.

Invățarea și educația la ființa omenească au fost poate primii factori care i-au definit parcursul existențial și trebuie să recunoaștem și rolul și locul religiei pe acest traseu și parcursul simultan cu arta și știința. Mărturie ne stau încă din antichitate școlile de scribi, academiile grecești, școlile religioase, academiile timpurii și progresul până la nivelul actual universitar, academic, urmate azi de transformarea digitală a conceptelor, instrumentelor și metodelor educaționale.

Evident că lucrurile au evoluat mult și diferit de la prima școală filozofică, înființată de Platon la Atena, care își ținea întrunirile în grădinile consacrate eroului „Akademos”, dar astăzi școala, universitatea, academia sunt reprezentate tot de profesorii și elevii lor, de institutele de cercetare, de bibliotecile și structurile formate direct sau indirect sub egida acestora.

Nu putem să vorbim de „transformare digitală, concepte, instrumente și metode” fără a lua în considerare fondul, adică informația, cunoașterea acumulată și transpunerea ei din formele clasice prin scris, sculptură, artă, carte în forma informatizată, digitală.

Astfel dacă din antichitate până în prezent mărturia și răspândirea cunoașterii au fost susținute de discursul public, apoi de „scris” pe diverse suporturi, apoi de carte, iată că tendința actuală merge spre „tehnologii și suporți informatici”.

Aici bineînțeles că apare o primă problemă a perenității informației în timp, peste secole, a păstrării și cantității informației, a accesului mai larg sau mai restrâns la aceasta.

Cantitatea, consistența, suportul, accesul, securitatea (siguranța) informației sunt deja probleme cu care ne luptăm azi în cadrul „Tematicii 2:  Educația digitală, participare civică și dezinformare”. Luat la rând fiecare concept poate fi larg dezvoltat sau detaliat și ca urmare vom prezenta doar sintetic ideile aferente:

 

Palier I –  Componența și problemele abordate în tematica conferinței;

Educația digitală + școala + domeniile educaționale și științifice + manuale-publicațiile;

Participarea civică + rețelele sociale digitale + serviciile publice digitale + legislația aferentă;

Dezinformarea + internet + mass media + aplicațiile social media ca servicii publice.

 

    Palierul II îl putem marca prin:

 Cantitatea, consistența, suportul, accesul, securitatea informației și cunoașterii acumulate:

 

Cantitatea- informației digitale, diversitatea;

Consistența- datelor, actualitatea si utilitatea cunoștințelor;

Suportul- tipărit, verbal, digital, prezentat online;

Accesul- liber, achiziționat contracost, online;

Securitatea informației și cunoașterii – manuale aprobate, cursuri înregistrate, anonim.

 

    Palierul III îl putem caracteriza prin:

Transformare digitală, concepte, instrumente și metode:

 

Transformare digitală- digitizare și digitalizare pentru date și servicii;

Concepte- instrumente-date-aplicații oferite prin hard sau soft;

Instrumente= aplicații informatice, rețele, salvare în cloud, aplicații IoT și AI;

Metode= educație instituțională sau autoeducație.

În tot acest salt evolutiv nu trebuie uitate comunicațiile, cu transformările spectaculoase în timp, mijloace și performanță ca factor al dezvoltării societății și comunicării largi a oamenilor, a națiunilor, a descoperirilor în cunoaștere, știință, artă, cultură. Tehnologia mobilă, își aduce un aport deosebit și nesperat în alfabetizare, în educația digitală și comunicarea propriu zisă, chiar și a păturilor sociale repetente la educația clasică. Consemnăm că însuși religia și biserica folosesc avantajele oferite de combinațiile mass-media, cu internetul și rețelele sociale digitale.

În final mă voi referi și la „gunoiul informațional”, la ceea ce nu este esențial ca date și informații, perturbă și abate atenția de la problemele principale, încarcă timpul și mediile de stocare indiferent de natura lor, slăbește încrederea și capacitatea de înțelegere, prelucrare și mers înainte în toate domeniile. Datele și informațiile greșite, false, rău intenționate au o pondere uriașă= dezinformare.

În prezentarea de anul trecut privind IA- Inteligența Artificială- am punctat despre „etică, risc și performanță”, dar bineînțeles că aceste considerente rămân valabile și în cazul tematicii noastre.

Cum arată azi școala, societatea și viața economică? În peste 50 la sută toate sunt dependente de informatizare, de o educație digitală. De la banalul telefon, calculator, card bancar sau comercial, bilet electronic până la identitatea electronică, toate acestea și majoritatea locurilor de muncă necesită azi o educație digitală. Aceasta însă nu se regăsește la nivelul cerințelor actuale.

Evident rămân munci manuale, fizice, activități dependente de persoana fizică dar și acestea se derulează, se ajută de sisteme electronice, de roboți, de inteligență artificială, în procente tot mai mari. S-a vorbit de revoluțiile industriale, „Industry 4.0”, dar digitalizarea și educația digitală depășește în amploare și consistență orice previziune.

Că există și riscuri, probleme de etică, aspecte negative pe partea civică, a dezinformării, acestea sunt tot probleme de educație și folosire adecvată a cunoașterii și progresului uman. Problemele de Securitate cibernetică sunt astăzi edificatorii și mai ales de risc major. DNSC –Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – o instituție publică https://www.dnsc.ro/ vă ajută să vă protejați.

    Problemele principale tratate de DNSC privesc: Amenințări – Alerte – Învățământ – Directiva NIS – Conștientizare  – Evenimente – Proiecte – Interes public – Integritatea instituțională.

             ATENTIE ! Spiritul, educatía,  cunoașterea și cultura vi le gestionați singuri !

    Tabloul sintetic al contextului actual ar putea arăta:

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a publicat în consultare publică un proiect de ordin care reglementează înființarea și organizarea programelor universitare de masterat didactic și a celor de formare psihopedagogică pentru certificarea competențelor în vederea exercitării profesiei didactice.   Acestea se aplică în conformitate cu legile educației Deca-Iohannis 198/2023 și 199/2023 și presupun apariția masteratelor didactice de un an și un an și jumătate pentru viitorii profesori.

https://edu.ro/cons_pub_57_2025_PO_metodologie_masterat_didactic

https://www.edu.ro/memorandum_implementare

 

Proiectul „România Educată”, textul fiind la adresa https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Romania%20Educata/Memorandum%20Romania%20Educata%202021.pdf

 

Descriere Învăţământ superior

• Studii universitare de licență
• Studii universitare de masterat
• Studii universitare de doctorat
• Studii Postuniversitare
• Invățământ Terțiar Nonuniversitar
• Acte de studii
• Mobilități
• Titluri didactice și de cercetare

 

Descriere Învăţământ preuniversitar

• Educație timpurie (0 – 6 ani)
• Învățământ primar
• Învățământ gimnazial
• Învățământ liceal
• Învățământ postliceal
• Învățământ profesional
• Învățământ dual
• Învățământ special

 

De ex: planul de învățământ la Universitatea din București, masterat didactic de doi ani – Limba și literatura română (anul I 2024-2025) nu arată preocupări în utilizarea noilor tehnologii.

Statistica educațională pe site Institutul Național de Statistică www.insse.ro – TEMPO – http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table cuprinde : A7- unități, personal, populația, infrastructura, A8- educația adulți, A10- cultura, B3-utilizarea TIC.

 

Mediocritatea și superficialitatea, de la cel mai înalt nivel până la cel mai de jos și viceversa, ( pe lanțul valoric președinte – guvernare ßà educație – cetățean ) sunt greu de acoperit și prin educația digitală, participarea civică fiind presărată de dezinformare.