Ipoteza hipercivilizațiilor

Articolul expune ipoteza hipercivilizațiilor, ca o posibilă explicație pentru mai multe fenomene inexplicabile, raportate și examinate de un mare număr de persoane credibile. Între acestea sunt și fenomenele aerospațiale neidentificate (FAN/OZN), recunoscute recent de Congresul și guvernul SUA ca reale și fără explicații. Sunt luate în considerare și unele consecințe pentru omenire dacă ipoteza se dovedește adevărată.

School dropout rate in Romania

Throughout our personal journey, family and school are the main pillars that introduce us to the term socialization and subject people to different scenarios that can be applied later in adult life. The two institutions co-exist together and collaborate in order to help raise future generations. School and family are the basis in education, the two should have a harmonious relationship for the good of children. The two influence the child’s school work and social life. The family is the first group a child interacts with in the early years of life. Then comes the educational institution, called school, which is a place of social interaction, where teachers and pupils communicate, new social relationships are established outside the family.

Etica în inteligența artificială: provocări și perspective

Lucrarea subliniază importanța dezbaterilor etice în domeniul Inteligenței Artificiale (IA) și explorează provocările și dilemele legate de capacitățile avansate ale sistemelor de IA, normele etice necesare pentru ghidarea dezvoltării și utilizării IA, și perspectivele viitoare în domeniul eticii în IA, inclusiv interacțiunea între oameni și mașini inteligente în viitor. Aceast aspect este esențial în a atrage atenția impactului pe care IA o are asupra societății și a provocărilor etice pe care le ridică, oferind o analiză riguroasă și echilibrată care încurajează reflectarea și dezbaterea continuă în acest domeniu în continuă expansiune.

A apărut revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023

postat în: Media 0

A apărut revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023 ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS33642. Preț: 9,99 lei Cunoașterea Științifică (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.cunoasterea.ro/revista/revista-cunoasterea-stiintifica-volumul-2-numarul-2-iunie-2023/ Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Cunoașterea științifică – Metodologii, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: Functioning and Shutting Down, de Nicolae Sfetcu Pandemia: Women and Policewomen, … Citeşte mai mult

Cunoașterea științifică – Metodologii

Socrate a practicat dialectica pentru obținerea cunoașterii, prin metoda dialogului oral, ceea ce el numea arta „nașterii sufletelor”. La Platon, dialectica era un tip de cunoaștere cu rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii.

Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă. Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea probelor observabile și măsurabile supuse unor principii specifice de raționament și de experimentare.

În ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui.

Metodologia programelor de cercetare științifică a lui Imre Lakatos este o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a cunoașterii științifice.

În lucrare prezint propunerea mea de extindere a metodologiei lui Lakatos cu doi noi termeni, programe bifurcate și programe unificatoare, cu caracteristicile lor specifice.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.