Știința nu e doar despre a avea dreptate, ci și despre a face bine

Trăim o vreme în care „normalul” se reconfigurează de la trimestru la trimestru. Temperaturile medii riscă să fixeze noi recorduri, inteligența artificială intră în laboratoare și în birouri în același timp, iar întrebările vechi – despre ce suntem, cum trăim împreună, ce și cum învățăm – revin cu o urgență proaspătă. Acest număr din Cunoașterea Științifică propune un arc peste aceste neliniști: de la fizica planetei la țesătura socială a comunităților, de la genele implicate în neurodegenerare la educația care pregătește minți reziliente. Fiecare articol deschide o ușă; împreună, ele conturează o hartă a responsabilității.

Personalități ale culturii românești, 65 de ani de la decesul academicianului Andrei Rădulescu

În conținutul articolului, autorul oferă o prezentare concisă a vieții și traiectoriei profesionale a academicianului Andrei Rădulescu – o figură distinsă și emblematică a culturii juridice românești. Magistrat extrem de respectat, a parcurs întregul cursus honorum al sistemului judiciar românesc, a fost profesor universitar de drept și a fost membru al Academiei Române din 1920, deținând funcția de președinte al acesteia între 1946 și 1948. A jucat un rol esențial în promovarea organizării și dezvoltării cercetării științifice fundamentale sub auspiciile celei mai importante instituții academice a țării. Printre contribuțiile semnificative ale academicianului Andrei Rădulescu la dezvoltarea activităților Academiei Române s-a numărat angajamentul său neclintit față de structurarea și instituționalizarea cercetării științifice fundamentale, cu accent deosebit pe domeniul juridic, în cadrul Academiei. În acest context, inițiativele pe care le-a condus au pus bazele înființării, în 1954, a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, care, din 2006, îi poartă numele în semn de recunoaștere a moștenirii sale de durată.

Articles published according to the current editorial policy