Articol

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026

23 mai 2026

Reflecții escatologice privind viața și moartea: De la dogma teologică la dinamica energetică a universului

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 3, Volumul 5 | 0

O viziune integratoare asupra finalității existenței umane, transcendând granițele dintre dogma creștină și fizica teoretică. Analiza pornește de la etimologia escatologiei ca studiu al scopului ultim, evidențiind moartea nu ca o extincție, ci ca o tranziție energetică subtilă și o recalibrare a conștiinței în fluxul universal.
Autorul explorează ontologia morții prin prisma frecvenței și vibrației, argumentând că identitatea individuală persistă sub formă informațională, fiind atrasă magnetic către sfere energetice specifice prin principiul afinității. Un punct central al lucrării îl reprezintă aplicarea Secțiunii de Aur (ϕ) ca algoritm divin ce guvernează ordinea postmortem, transformând conceptul de „judecată” într-un proces natural de calibrare armonică.
În final, textul stabilește punți de legătură între escatologia academică (Teoria Punctului Omega, biocentrism, conservarea informației cuantice) și cea spirituală. Concluzia subliniază unitatea indisolubilă a creației, unde moartea reprezintă reintegrarea într-o simfonie cosmică guvernată de legi matematice și energetice eterne, oferind o perspectivă de speranță și continuitate.

20 mai 2026

Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Științe sociale, Volumul 5 | 0

România se află într-o fază avansată a îmbătrânirii demografice, iar tendința s-a accentuat după 2020. Din perspectiva bunăstării, situația este mixtă. Pe de o parte, sistemul de pensii a fost recalibrat, iar strategia națională pentru îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030 fixează corect prioritățile: îngrijire la domiciliu și în comunitate, sprijin pentru îngrijitorii informali, servicii centrate pe persoană și participare socială activă. Pe de altă parte, OECD și Banca Mondială arată că România rămâne dependentă de îngrijirea informală, are personal insuficient și distribuit inegal în sănătate și îngrijire, iar accesul rural la servicii este deficitar. Literatura academică și rapoartele ONG converg în câteva privințe: vârstnicii din România sunt afectați simultan de trei tipuri de vulnerabilități care se întăresc reciproc – venituri mici sau instabile, fragilitate sanitară și excludere relațională/digitală. Concluzia analitică este că România nu are doar o „problemă a pensiilor”, ci o problemă sistemică a longevității insuficient susținute instituțional.

15 mai 2026

Cuvinte compuse în mediul online

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

Masterand- Dobrin Elena-Teodora Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu În articolul nostru, axat pe identificarea greșelilor, sesizarea utilizării incorecte a formațiunilor lingvistice, am ales limbajul în surse online din România, întrucât este concludent, frecvent accesat de publicul larg, reprezentativ prin dinamica și varietatea manifestărilor lui, dar și prin marea sa receptivitate la inovația lingvistică, fie ea bună sau rea. În plus, am avut în vedere și faptul că mass-media conferă prestigiu noutăților pe care le transformă în modele, devenind un … Citeşte mai mult

13 mai 2026

Interpretarea grupului verbal din perspectivă sintactică

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

Masterand- Dobrin Elena-Teodora Universitatea “ Lucian Blaga” din Sibiu În ceea ce privește sintaxa limbii române, aprofundarea acesteia ilustrează un aspect esențial pentru comprehensiunea construcției și evoluția comunicării verbale. Dintre elementele reprezentative ale propoziției, grupul verbal deține o poziție principală, deoarece coordonează și precizează raporturile sintactice dintre constituenții enunțului. Grupul verbal nu reprezintă doar un element fundamental al propoziției, dar și un centru activ, întrucât verbul prezintă acțiunea, starea sau existența și generează părți de propoziție cu funcții sintactice diferite, … Citeşte mai mult

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

11 mai 2026

Cunoașterea între complexitate, responsabilitate și reconstrucție critică

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Volumul 5, Numărul 2 din iunie 2026 al revistei Cunoașterea Științifică propune un parcurs intelectual amplu, în care cercetarea naturii, analiza societății, reflecția filosofică și interogația asupra tehnologiei nu apar ca domenii separate, ci ca forme complementare ale aceleiași exigențe: înțelegerea lumii în condițiile complexității contemporane. Numărul reunește contribuții din științe naturale, științe sociale, științe formale și filosofie, conform structurii editoriale a revistei.

11 mai 2026

Valeria Guțu Romalo și reconfigurarea gramaticii limbii române: Între normă, funcție și discurs

de Dona Tudor | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe sociale, Volumul 5 | 0

Prezentul studiu analizează contribuțiile Valeriei Guțu Romalo la reconfigurarea gramaticii limbii române dintr-o perspectivă funcțională, epistemologic integrată și ancorată în dinamica discursivă a limbii. Lucrarea urmărește modul în care autoarea reconsideră conceptul de normă lingvistică, deplasând accentul de la prescripția rigidă la raportarea constantă la uz, și examinează integrarea acestei viziuni în contextul lingvistic românesc și european. Sunt discutate, de asemenea, dimensiunile sociolingvistice și pragmatice implicite ale operei sale, precum și metodologia care îi conferă unitate și modernitate. Studiul susține că Valeria Guțu Romalo reprezintă un reper esențial al lingvisticii românești contemporane, prin sinteza realizată între rigoarea structurală, flexibilitatea funcțională și deschiderea către analiza discursului.

« 1 2 3 4 5 6 7 8 … 43 »

Articles published according to the current editorial policy