Iordache, Ionuț (2023), Reglementări juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor, Cunoașterea Științifică, 2:1, 113-119, DOI: 10.58679/CS16130, https://www.cunoasterea.ro/reglementari-juridice-actuale-privind-somajul-in-domeniul-transporturilor/

 

Current legal regulations on unemployment in the transport sector

Abstract

Transport generally represents a branch of production, which has a commercial character. Transport ensures the vital necessity of society in terms of goods and services, through the transport of goods and passengers. The transport process represents the totality of the operations carried out by means of transport when moving material goods and passengers in space and time.

Under the conditions of the transition, the labor market in Romania was formed and is evolving as a market of imbalances, a market where, systematically, the labor supply, at the global, sectoral and occupational level, is superior to the demand of the economic-social system. In the field of transport, market imbalances are mainly determined by economic factors that have led to a decrease in labor demand, following the drastic and prolonged decline of the economy, incoherences and inconsistencies in the economic reform plan.

The present research will focus on the aspects related to the current legal regulations regarding unemployment in the field of transport, aiming to highlight the imbalances that have occurred at the level of the labor market as a result of the lack of appropriate social measures and legislative changes of unemployment in the field of transport.

Keywords: transportation, freight, unemployment, legislation

Rezumat

Transportul reprezintă în general o  ramură de producere, ce are un caracter comercial. Transportul asigură necesitatea vitală a societăţii în materie de bunuri și servicii, prin transportul de mărfuri şi călători. Procesul de transport reprezintă totalitatea operaţiilor efectuate de mijloacele de transport la deplasarea în spaţiu şi timp a bunurilor materiale şi a pasagerilor.

În condiţiile tranziţiei, piaţa muncii din România s-a format şi evoluează ca o piaţă a dezechilibrelor, piață pe care, în mod sistematic, oferta de muncă, la nivel global, sectorial și ocupaţional este superioară cererii sistemului economico-social. În domeniul transporturilor, dezechilibrele pieţei sunt determinate, în principal, de factori economici care  au condus la scăderea cererii de muncă, urmare a declinului drastic şi prelungit al economiei, al incoerenţelor şi inconsecvenţelor în planul reformei economice.

Cercetarea de față va supune atenției aspectele referitoare la reglementările juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor, urmărind să evidențieze dezechilibrele survenite la nivelul pieţei muncii ca urmare a lipsei unor măsuri sociale adecvate și schimbările legislative în materie de șomaj în domeniul transporturilor.

Cuvinte cheie: transport, transport de mărfuri, șomaj, legislație

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 113-119
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS16130
URL: https://www.cunoasterea.ro/reglementari-juridice-actuale-privind-somajul-in-domeniul-transporturilor/
© 2023 Ionuț Iordache. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Reglementări juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor

Drd. Ionuț Iordache

iordache.john@yahoo.com

 

1. Introducere

Activitatea de transport implică efectuarea unei prestaţii ce presupune deplasarea mărfurilor, cheltuielile pentru transportare fiind incluse în valoarea lor. Transportul uneşte toate ramurile economiei naţionale într-un organism ce asigură funcţionarea sistemului  bani – marfă – bani ce stă la baza dezvoltării economiei oricărei ţări.

Evoluţia civilizaţiei umane este strâns legată de posibilităţile de transport ale produselor activităţilor economice şi pentru realizarea relaţiilor tot mai strânse între diferite grupuri de oameni, s-a născut necesitatea perfecţionării continue a mijloacelor de transport şi crearea unor reţele rutiere vaste de transport. Odată cu inventarea căilor ferate s-a realizat dezvoltarea infrastructurii feroviare care asigură împreună cu transportul rutier, posibilitatea deplasării mărfurilor între marile aglomeraţii urbane şi practic toate localităţile unei ţări.

Somajul este un fenomen social, care apare ca o consecință a unor dezechilibre survenite la nivelul pieţei muncii. Apariția șomajului se datorează în special lipsei unor măsuri sociale adecvate. Deși acest fenomen afectează astăzi, în proporţii diferite, toate ţările, şomajul nu este de necontrolat dacă se aplică politici guvernamentale adecvate.

Cercetarea de față va supune atenției aspectele referitoare la reglementările juridice actuale privind șomajul în domeniul transporturilor, urmărind să evidențieze dezechilibrele survenite la nivelul pieţei muncii ca urmare a lipsei unor măsuri sociale adecvate și schimbările legislative în materie de șomaj în domeniul transporturilor.

2. Importanța transporturilor pentru economia României

Transporturile reprezintă una din principalele ramuri conexe producţiei materiale. Desfăşurarea acestei activităţi implică mari consumuri energetice şi de alte resurse de mare importanţă.

De aceea, creşterea continuă a eficienţei transporturilor impune: optimizarea volumului mărfurilor ce urmează a fi transportate; optimizarea distanţelor; utilizarea distanţelor; utilizarea capacităţilor existente; optimizarea consumurilor energetice.

Satisfacerea nevoilor de transport ale economiei naţionale se realizează printr-o reţea unică reunind toate ramurile de transport: feroviar, auto, naval, aerian, prin conducte şi cu tracţiune animală.

Altfel spus, toate tipurile de transport sunt parte integrantă a sistemului unic de transport al ţării, al cărui scop este satisfacerea deplină, cantitativă şi calitativă, la timp şi eficient, a cerinţelor de transport ale economiei naţionale şi implicit ale populaţiei.

Transporturile contribuie la dezvoltarea diviziunii sociale a muncii și constituie un factor activ de atragere la viaţa social-economică, prin valorificarea superioară şi eficientă a potenţialului uman şi material de care dispun şi, prin aceasta, la dezvoltarea social-economică şi culturală a acestora.

3. Fenomenul de șomaj în domeniul transporturilor

În domeniul transporturilor, șomajul apare ca un dezechilibru al pieţei, între cererea şi oferta de muncă. Piaţa muncii în domeniul transporturilor se caracterizează prin faptul că cererea de muncă nu se modifică în aceeaşi măsură cu modificarea salariului nominal, respectiv real, şi nici oferta de muncă nu evoluează în raport de preţ şi cost.

Sub aspect general, Profesorul Gabriela Frențiu a identificat drept principale cauze ale șomajului următoarele:[1]

• sporul natural al resurselor de muncă;
• sporul populaţiei în vârstă de muncă;
• disponibilizarea unei părţi a populaţiei ocupate;
• dispariţia și /sau reclasarea unor locuri de muncă;
• dezvoltarea lentă a sectorului privat;

Întrucât șomajul este un fenomen strâns legat de dezvoltarea economică, dimensiunea acestuia pe ramura transporturilor poate fi considerată drept un rezultat negativ al utilizării resurselor de muncă și implicit al unei productivităţi modeste.

În perioada de tranziție post-decembristă, am asistat la o creștere a șomajului pe fondul privatizării și al trecerii de la marea producţie sistematizată la mica producţie individualizată. Această tendinţă a influenţat negativ productivitatea în muncă, șiimplicit costurile şi preţurile produselor.

În prezent asistăm la o terţializare a economiei, desfăşurată pe fondul privatizării şi descentralizării activităţilor economice. Acest fenomen a cuprins nu doar domeniul transporturilor, ci și sfera serviciilor și a producţiei industriale.

Ramura din domeniul transporturilor care are cea mai mare rată de șomaj este cea a transportului feroviar. Acest sector se confruntă cu o creştere exponențială a costurilor şi cu o scădere a productivităţii, în special datorită infrastructurii defectuoase. Scăderea ocupării forței de muncă s-a datorat îndeosebi restrângerii producţiei, dublată de dificultăţi majore de desfacere pe piaţa internă sau externă a bunurilor.

Cel mai important element din punct de vedere social în studierea şomajului îl constituie durata sau perioada de şomaj de la momentul pierderii locului de muncă, respectiv terminarea studiilor, şi până la reluarea activităţii, sau până la obţinerea primului loc de muncă, pentru cei care nu au mai lucrat. Acesta este şi un criteriu de clasificare al şomajului, în şomaj de scurtă durată şi de lungă durată, dar și un punct de referință n formularea cadrului legislativ.

4. Reglementări juridice actuale privind șomajul

Subsecțiunea anterioară a evidențiat faptul că șomajul apare ca un dezechilibru al pieţei muncii la nivel naţional, ca punct de întâlnire între cererea şi oferta globală de muncă. În cadrul subsecțiunii de față vor fi supuse atenției aspectele referitoare la reglementările juridice în vigoare privind șomajul în domeniul transporturilor.

Potrivit Art. 34 Alin (1) din Legea 76/2002 cu modificările și completările în vigoare, ”șomerii (..) beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

1. au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
2. nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizația de șomaj;
3. nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;
4. sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.”[2]

Șomajul tehnic reprezintă un element nou în materie de șomaj, introdus în anul 2010, prin Articolul 52 Alin (c) din Codul Muncii ( Legea 53/2003 cu modificările și completările ulterioare). Potrivit  acestui articol, șomajul tehnic poate surveni ca urmare a suspendării contractului individual de muncă se suspendă din inițiativa angajatorului, în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Întreruperea contractului de muncă prin șomaj tehnic implică ”plata unei indemnizaţii de şomaj de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat de angajat”[3]. O ultimă schimbare adusă legislației a fost produsă prin OUG 30/21.03.2020 modificată prin OUG 32/26.03.2020, prin care indemnizațiile de șomaj tehnic se suportă de la bugetul de stat pe toată perioada stării de urgenţă instituită prin decret prezidențial, ca urmare a efectelor produse de pandemia COVID 19.

Prin Art. 52(1) litera (c) din Legea 53/2003 cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit cuantumul indemnizațiilor de șomaj la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în limita a 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Scopul principal al ajutorului de șomaj este ca prin compensația în bani oferită de către stat persoanelor care se află în imposibilitatea de a lucra să se asigure echitatea socială și supraviețuirea persoanei respective până când aceasta își găsește un nou loc de muncă. Principalele acte normative care reglementează acordarea șomajului sunt Legea 76/2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2003 și H.G. nr. 174/2002 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 181 din 18 martie 2002.

Prin urmare, secțiunea de față a evidențiat faptul că prin legislația în vigoare, se reglementează condițiile de acordare a ajutorului de șomaj în general, nu particular pe fiecare ramură de economie în parte. Scopul principal al acordării ajutorului de șomaj este de a se asigura echitatea socială și supraviețuirea persoanelor care nu au loc de muncă, până când acestea își găsesc un nou loc de muncă.

 

În contextul crizei economice actuale, reglementarile legislative în materie de șomaj au suferit o serie de modificări în scopul asigurării unei funcțioări normale a sistemului social și pentru prevenirea dezechilibrelor majore. Rămâne de văzut dacă măsurile legislative ce urmează a fi adoptate în acest domeniu vor relansa economia atât la nivel național cât și global.

5. Concluzii

Articolul de față a supuns atenției aspectele referitoare la specificul șomajului ca și fenomen social, și a urmărit să evidențieze dezechilibrele survenite la nivelul pieţei muncii ca urmare a lipsei unor măsuri sociale adecvate și schimbările legislative în materie de șomaj în contextul crizei actuale provocate de pandemia COVID 19.

S-a arătat faptul că șomajul este un fenomen strâns legat de dezvoltarea economică, industrială şi postindustrială al cărui impact social îl constituie durata sau perioada de şomaj de la momentul pierderii locului de muncă, respectiv terminarea studiilor, şi până la reluarea activităţii, sau până la obţinerea primului loc de muncă, pentru persoanele care nu au mai lucrat.

În ultima secțiune s-au evidențiat ultimele schimbrări legislative în materie de șomaj, arătându-se că prin legislația în vigoare, s-au reglementat condițiile de acordare a ajutorului de șomaj în general, nu particular pe fiecare ramură de economie în parte. S-a subliniat de asemeni faptul că scopul principal al acordării ajutorului de șomaj este de a se asigura echitatea socială și supraviețuirea persoanelor care nu au loc de muncă, până când acestea își găsesc un nou loc de muncă.

În contextul crizei economice actuale, reglementarile legislative în materie de șomaj trebuie să aibă în vedere nu doar susținerea persoanelor aflate în imposibilitatea de a avea un loc de muncă ci și soluții încurajatoare care să determine relansarea economiei,favorizând creearea de noi locuri de muncă.

Bibliografie

• Gabriela Cristina Frenţiu, Denisa Livia Băldean ”Asigurări sociale”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011;
• Legea Legea 76/2002 cu modificările și completările în vigoare;
• Legea 53/2003 cu modificările și completările ulterioare;
• OUG 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
• OUG 32/2020 privind modificarea și completarea OUG 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială;
• Conf.univ.dr. Costache Gheorghe, ”Dreptul Transporturilor”, Editura Sitech, Craiova 2015;

Note

[1] Gabriela Cristina Frenţiu, Denisa Livia Băldean ”Asigurări sociale”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, pag 47

[2] Art 34, Alin. (1) din Legea Legea 76/2002 cu modificările și completările în vigoare;

[3] Art. 53(1) din Legea 53/2003 cu modificările și completările ulterioare;