Provocări întâmpinate de bibliotecarii de la secția relații cu publicul a unei biblioteci universitare specializate: Mitigarea și rezolvarea dificultăților survenite

Într-o epocă dominată de către avalanșa de noi și variate tehnologii digitale emergente, de schimbări în ordinea socială globală și de noi paradigme în educația studenților, bibliotecarii universitari se lovesc de numeroase provocări, pe care sunt nevoiți să le înfrunte cu stoicism și să le caute soluționarea în cel mai sigur și eficient mod, astfel încât să poată releva importanța serviciilor prestate de către instituție.

Evaluarea scientometrică și cultura impactului: Ghid de navigare pentru științele socio-umane

În peisajul academic contemporan, tranziția către evaluarea cantitativă bazată pe indicatori scientometrici reprezintă o provocare majoră pentru cercetătorii din domeniul științelor socio-umane (psihologie, sociologie, asistență socială). Acest articol analizează mecanismele de funcționare și relevanța indicelui Hirsch (indicele h) și a Factorului de Impact (IF), oferind un cadru conceptual clar pentru diferențierea metricilor la nivel de autor, jurnal și articol. Lucrarea explorează limitele epistemologice ale aplicării acestor formule matematice în științele comportamentale, unde acumularea citărilor urmează o dinamică mult mai lentă comparativ cu științele biomedicale [9]. Totodată, sunt analizate costurile logistice, financiare și de timp proiectate asupra publicării în reviste indexate în baze de date internaționale (BDI) și Clarivate Analytics (ISI) [18]. Articolul oferă recomandări strategice pentru optimizarea vizibilității academice și integrarea eficientă a standardelor internaționale în culturile de cercetare locale.

Viteza de modelare a scenariilor om-mașină. Dezinformarea strategică în epoca suprasaturației informaționale în noile forme de război

Prezentul articol analizează un fenomen emergent și critic pentru securitatea contemporană: viteza de modelare a scenariilor în sistemele OM-mașină și rolul său în dinamica dezinformării strategice în condițiile suprasaturației informaționale. În contextul tranziției de la bucla OODA (Observe-Orient-Decide-Act) umană, cu durată de secunde-minute, la bucla OODA la viteza mașinii (1-50 milisecunde), capacitatea de a genera, testa și implementa scenarii devine factor determinant al superiorității decizionale.

Comunicarea deficitară în interviul de referințe tradițional dintr-o bibliotecă universitară specializată: Metode și tehnici de îmbunătățire

Interviul de referințe tradițional încă se prezintă drept un factor esențial în funcționarea bibliotecii ca un întreg, datorită acestuia bibliotecarii putând ajuta beneficiarii să găsească, să evalueze și ulterior să utilizeze resursele și informațiile într-un mod eficient. Obstacole pot surveni inevitabil în cadrul unui asemenea serviciu, bibliotecarii fiind astfel nevoiți să asigure un grad de stabilitate pentru anumiți factori, cum ar fi nevoile beneficiarilor, tipul de resurse oferite și disponibilitatea acestora precum și standarde de ordin etic.

Studiu de inteligență strategică reflexivă – Dezvoltarea tehnologiilor cuantice în Republica Populară Chineză

Acest studiu de inteligență reflexivă analizează tranziția istorică a calculului cuantic de la modelele teoretice la prototipurile fizice, concentrându-se pe strategia tehnologică a Republicii Populare Chineze. Pe fondul limitărilor fizice și energetice ale arhitecturii clasice von Neumann (colapsul Legii lui Moore și fenomenele de tunelare cuantică la nivel de nanometru), super computerele actuale devin ineficiente în rezolvarea problemelor de combinatorică complexă.

Inteligența artificială in educație și cercetare

Acest material analizează impactul exponențial al AI, AGI, ASI și HAGI (Human Advanced General Intelligence) asupra educației, științei, medicinei, fizicii, ingineriei și geopoliticii, cu focus strategic pe contextul moldovenesc. Beneficiile cuantificate indică accelerări de 10-1000x în descoperiri (AlphaFold structuri proteice în ore, OSINT geopolitic 90-95% acuratețe, retenție educațională +30%), susținute de exemple concrete).
Insilico Medicine (faza 2 fibroză), SNSPA AI ETHICS România, prototipuri Stanford/Carnegie Mellon. Riscurile sistemice cresc progresiv – bias-uri AI, nealiniere AGI, scenarii existențiale ASI (grey goo) – fiind contrabalansate de paradigma HAGI hibridă umană-ASI, care integrează empatie etică, intuiție contextuală și scalabilitate artificială.
Validarea pe 8 factori (acuratețe 9/10, relevanță contextuală 10/10) confirmă fezabilitatea strategiilor 2026-2030: prototipuri HAGI ASEM/SNSPA, parteneriate UE-SUA echilibrate (AI Act guvernanță + Silicon Valley scalabilitate), granturi Horizon Europe ETH Zurich/TU Delft. Priorități Moldova: tutoring HAGI educație STEM (retenție 100%), OSINT dependențe energetice Transnistria 80%, AlphaFold rezistențe antibiotice regionale.
Viziunea poziționează Moldova ca hub est-european HAGI, transformând vulnerabilități hibride/energetice în avantaje competitive UE-NATO, prin fuziune empatie umană-scalabilitate ASI sustenabilă.

Inteligența artificială: acceleratorul noii generații de soluții de Business Continuity

Într-un peisaj digital marcat de interdependențe complexe, continuitatea operațională necesită o schimbare de paradigmă. Trecem de la soluțiile tradiționale de Business Continuity (BC) și Disaster Recovery (DR) — predominant reactive și axate pe infrastructură — către sisteme inteligente, proactive. Inteligența Artificială (AI) acționează astăzi ca un catalizator esențial, capabil să prevină întreruperile și să optimizeze performanța în timp real.

Etica intervalului și inteligența artificială – reflecții asupra limitelor conștiinței și responsabilității în era algoritmică

Acest articol explorează conceptul de „etică a intervalului” ca spațiu de reflecție și responsabilitate între om și tehnologie, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Printr-o abordare fenomenologică și hermeneutică inspirată de Heidegger, Ricoeur și Gadamer, studiul propune o lectură ontologică a raportului dintre conștiință, algoritm și libertate. „Intervalul” este definit ca un loc al întâlnirii dintre intenție și acțiune, dintre decizie și consecință, unde se reactivează dimensiunea etică a ființei. Într-o eră dominată de automatism și eficiență, etica intervalului redeschide posibilitatea reflecției, a întârzierii semnificative și a recuperării conștiinței. Scopul cercetării este de a reinterpreta sensul responsabilității în era algoritmică, propunând o ontologie a limitei, a tăcerii și a discernământului.

Transformări și parcursul educațional modern

Gaftea, Viorel (2025), Transformări și parcursul educațional modern, Cunoașterea Științifică, 4:4, 157-162, https://www.cunoasterea.ro/transformari-si-parcursul-educational-modern/   Transformations and the Modern Educational Path Abstract Through „Topic 2: Digital education, civic participation and disinformation”, topical, necessary, with socio-cultural-economic implications and even marking some „interferences”, extended to the ideological ones between religion, culture, art and science, we propose a sequential path, a review and awareness of current problems, of the world in which we live. Keywords: education, digital education, transformations, educational path, digital transformation Rezumat … Citeşte mai mult

Inteligența artificială și sfârșitul suveranității etice a omului: între autonomie și delegare

Eseul abordează impactul inteligenței artificiale (IA) asupra suveranității etice a ființei umane, propunând conceptul de „etică a intervalului” ca răspuns la tentația de a automatiza judecata morală. Autorul susține că IA, prin natura sa algoritmică și lipsa unei conștiințe, nu poate înlocui deliberarea umană, marcată de ezitare, tragism și responsabilitate. Prin apel la gânditori precum Kant, Arendt, Ricoeur, Blaga, Noica și Florian, se argumentează că decizia etică nu este un act automat sau optimizat, ci o suspendare tensionată între intenție și consecință, între lege și excepție. Etica devine astfel spațiul unui interval viu, nereplicabil de IA, în care umanitatea se afirmă nu prin perfecțiune, ci prin capacitatea de a greși cu sens. Textul propune o reflecție critică asupra ideii de delegare morală și sugerează că IA nu trebuie să fie înlocuitorul eticului uman, ci provocarea care ne obligă să revalorizăm limitele noastre morale.

1 2 3

Articles published according to the current editorial policy