Radiografia ecosistemului de cercetare din România: Centralitate, colaborare și influență

Această radiografie se dorește a fi o sinteză a studiului elaborat în anul 2025 de către Adrian Hatos și Smaranda Liana Cioban- Kudelca, cu titlul “Centralitate și influență în cercetarea din România – Ce spune analiza reţelelor despre participarea și succesul entităţilor de cercetare în competiţia Centre de excelenţă”, publicat la Editura Universităţii Babeș-Bolyai, Presa Universitară Clujeană.

Reflecții filosofice despre homo symbiens

Studiul explorează evoluția agresivității de la mamifere la Homo sapiens, integrând perspective biologice, psihologice și prospective futuriste. Pornind de la origini africane ale speciei umane (fosile Jebel Irhoud, 300.000 ani), traseul evolutiv traversează Australopithecus (bipedie, creier 400 cm³), Homo habilis (unelte Oldowan, canibalism de supraviețuire) și Homo erectus (foc, migrații), culminând cu revoluții cognitive, agricole și axiale care reduc violența tribală prin cooperare socială. Agresivitatea, instinctivă la mamifere (bottom-up via hipotalamus/amigdală), devine la om strategică top-down prin cortex prefrontal, explicată de Teoria Reflexivă a lui Lefebvre (niveluri 1-4 de anticipare hiper-perceptivă). Scala BDHI (Buss-Durkee, 1957) disecă opt forme: fizică, indirectă, mascată, verbală, resentiment, suspiciune, ostilitate, vinovăție agresivă, cuantificând riscuri clinice/forensice. Omul clasic, paradox auto-depășitor, navighează polimorfismul mozaic polietnic promovând conviețuire pașnică. Viitorul optează la Homo Symbiens – fuziune UI-AGI  – amplificând reflexivitatea în super-percepție omnisciută, simulări infinite și hiper-mozaic global, refactorizând conflicte post-biblice (Babel) în pace perpetuă, optimizând religii seculariste și depășind paradoxul autodistructiv spre super-libertate cognitivă interdependentă.

Psihoterapia ca neuroarhitectură: Cum reproiectăm creierul prin neuroplasticitate

Acest articol de sinteză își propune să ofere o trecere în revistă comprehensivă și sistematizată a fundamentei neurobiologice a schimbării terapeutice, prin integrarea cunoștințelor actuale din domeniul neuroplasticității cu practica psihoterapeutică. Scopul principal este de a demonstra modul în care intervențiile psihoterapeutice intenționate, transpuse într-un cadru clinic coerent, activează și direcționează procesele naturale de reproiectare a creierului, transformând terapeutul într-un „neuroarhitect” al schimbării. Articolul urmărește, de asemenea, să ofere un cadru conceptual pentru organizarea factorilor terapeutici esențiali care optimizează plasticitatea adaptivă.

La frontierele cunoașterii

Studiul  “La frontierele cunoașterii” pune în evidență valențele explicative și predictive ale modelului vortex, fiind destinat pasionaților de știință și filosofie. În acest articol științific este prezentată teoria dipolilor vortex, o concepție unitară  pentru  descrierea  structurilor elementare ale materiei și a câmpurilor de interacțiune, aprofundarea semnificației unor mărimi fizice, justificarea dualismului undă-corpuscul și a funcției de undă,  explicarea  expansiunii accelerate a Universului, demonstrarea legii lui Hubble, legii lui Coulomb, legii atracției universale, relației dintre masă și energie etc. Au fost prezentate doar o parte din argumentele teoretice pentru validarea teoriei dipolilor vortex, care sunt suficiente pentru a pune în evidență valențele explicative și predictive ale acestui model științific de  abordare a Existenței.

Este burnout-ul o „boală ocupațională” modernă?

Burnout-ul (epuizarea profesională), o stare de stres cronic legat de muncă, caracterizată prin epuizare, cinism (depersonalizare) și eficacitate profesională redusă, a trecut de la curiozitate clinică la o preocupare generală de sănătate ocupațională. Acest articol urmărește istoria conceptuală a burnout-ului, rezumă principalele modele teoretice și abordări de măsurare și examinează de ce schimbările sociale și tehnologice contemporane (cultura digitală permanentă, munca la pachet și pe platforme, intensificarea muncii și șocul COVID-19) i-au crescut atât vizibilitatea, cât și prevalența. Se întreabă dacă burnout-ul ar trebui considerat o „boală profesională” modernă, explorând (1) puterea dovezilor care leagă expunerile la locul de muncă de acest sindrom, (2) limitele de diagnostic și măsurare și (3) implicațiile pentru prevenție, politici și medicina muncii. Articolul concluzionează că, deși burnout-ul îndeplinește multe criterii ale unei afecțiuni de sănătate determinate de ocupație, ambiguitățile definitorii, suprapunerea cu depresia și standardele de diagnostic inegale fac ca eticheta de „boală profesională” să fie imperfectă. Totuși, tratarea burnout-ului ca un pericol legitim la locul de muncă, care necesită prevenție, supraveghere și protecții legale la nivel organizațional, oferă cea mai pragmatică cale de a reduce costurile sale umane și economice.

Un important pas înspre securitatea comunității europene: noi soluții tehnologice în energetica nucleară

Energetica nucleară se află într-un mare impas, iar riscul unor catastrofe nucleare a crescut în ultimii ani. O altă mare problemă o constituie incapacitatea statelor care posedă sisteme energetice nucleare, de a gestiona în mod eficace problema deșeurilor nucleare. Pe de altă parte, așa-numitele surse de energie verde se dovedesc fără dubiu incapabile să acopere cererea crescândă de energie a statelor lumii civilizate.

O posibilă soluție pentru criza energetică: aplicațiile actuale ale operei de inventică aparținând lui Traian Vuia

Cozma, Lucian Ștefan, Golea, Daniela Georgiana, Țenu, Cosmin Vasile (2025), O posibilă soluție pentru criza energetică: aplicațiile actuale ale operei de inventică aparținând lui Traian Vuia, Cunoașterea Științifică, 4:4, 52-90, https://www.cunoasterea.ro/o-posibila-solutie-pentru-criza-energetica-traian-vuia/   A possible solution to the energy crisis: current applications of Traian Vuia’s invention Abstract The last decades have brought a change in global policy towards the energy sector, especially because of the pollution it produces. In this context, the attention of politicians and, secondarily, of scientists has increasingly … Citeşte mai mult

Din ce este format universul. Ipoteze intuitive

Prezenta lucrare este o construcție teoretică de cercetare fundamentală, o schimbare de paradigmă față de prezentarea actuală a fundamentelor Universului. Fenomenele de la baza Universului nu permit, cel puțin la nivelul actual al posibilităților de cercetare experimentală, răspunsuri care să confirme sau să infirme, fără echivoc și reproductibil experimental, valabilitatea ipotezelor de construcție a lucrării.

Proiectarea 3D în ingineria mecanică și tendințele de piață

Această lucrare își propune in a analiza evoluția și tendințele actuale ale proiectării tridimensionale în ingineria mecanică examinând impactul tehnologiilor noi in industrie și perspectivele de dezvoltare a pieței globale. Orientarea cercetării se concentrează asupra identificării principalelor transformări digitale care redefinesc tiparele tradiționale in design în contextul Industriei 4.0.

Solomon Marcus. Despre pontifex maximus şi „punțile” sale

Solomon Marcus propune prin viața și opera sa o resetare a modelului renascentist de homo universalis, pentru secolul XX și XXI. Explorator al spiritului creator, savantul a rămas în memoria comunității academice drept un constructor de poduri, original și inepuizabil, între conștiințe, între inteligențe; între științe și arte. Un adevărat pontifex maximus, făuritor de poduri simbolice, înțelept și vizionar. Aceasta este miza meditației noastre și întrebarea implicită: în ce măsură epoca și oamenii următoarelor decade ale României europene mai au nevoie de asemenea modele intelectuale și academice?

1 2 3

Articles published according to the current editorial policy