Zărnescu, Narcis (2025), Solomon Marcus. Despre pontifex maximus şi „punțile” sale, Cunoașterea Științifică, 4:3, 39-43, https://www.cunoasterea.ro/solomon-marcus-despre-pontifex-maximus-si-puntile-sale/

 

Solomon Marcus. On the Pontifex Maximus and His „Bridges”

Abstract

Through his Life and Work, Solomon Marcus proposes a Redefinition of the Renaissance Model of homo universalis for the 20th and 21st Centuries. An Explorer of the creative Spirit, the Scholar remains in the Memory of the academic Community as an original and inexhaustible Bridge-builder: between Consciousnesses, between Intelligences, and between Sciences and Arts. He was a true pontifex maximus, a Creator of symbolic Bridges, wise and visionary. This is the Core of our Reflection and the implicit Question: to what Extent do the Era and People of the coming Decades of European Romania still need such intellectual and academic Models?

Keywords: pontifex maximus, coincidentia oppositorum, the secular Decalogue, the Vienna Circle

Rezumat

Solomon Marcus propune prin viața și opera sa o resetare a modelului renascentist de homo universalis, pentru secolul XX și XXI. Explorator al spiritului creator, savantul a rămas în memoria comunității academice drept un constructor de poduri, original și inepuizabil, între conștiințe, între inteligențe; între științe și arte. Un adevărat pontifex maximus, făuritor de poduri simbolice, înțelept și vizionar. Aceasta este miza meditației noastre și întrebarea implicită: în ce măsură epoca și oamenii următoarelor decade ale României europene mai au nevoie de asemenea modele intelectuale și academice?

Cuvinte cheie: pontifex maximus, coincidentia oppositorum, decalogul laic, Cercul de la Viena

 

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 4, Numărul 3, Septembrie 2025, pp. 39-43
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/solomon-marcus-despre-pontifex-maximus-si-puntile-sale/
© 2025 Narcis ZĂRNESCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Solomon Marcus. Despre pontifex maximus şi „punțile” sale

Narcis ZĂRNESCU[1]
mithra.zurban@gmail.com

[1] Redactor Şef. Revista ACADEMICA, Academia Română; Cavaler al Ordinului Palmes Académiques; doctor în filologie & doctor în ştiinţe economice; Redactor Şef Adj. Revista NOESIS; membru în Colegiul de redacţie al publicaţiei STUDII ŞI COMUNICĂRI/DIS; membru al Uniunii Scriitorilor din România; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membru al Academiei Româno-Germane (Mainz); membru al Institutului Român – Biblioteca Română (Freiburg im Breisgau); membru al Academiei Româno-Germane (Baden-Baden).

 

Expunerea mea se poate defini ca un poliptic ternar, urmat de un final “neaşteptat”. Cele trei componente sunt intitulate, după cum urmează: 1. O introducere subiectivă, 2. Despre simbolistica podului şi ”coincidentia oppositorum”. 3. Decalogul laic.

O introducere subiectivă.

Solomon Marcus a fost un geniu. Am avut bucuria să-l cunosc și să colaborez cu domnia sa pe parcursul unor ani buni, la pregătirea eseurilor sau studiilor pe care le propunea revistei ACADEMICA, spre publicare. Îmi amintesc că Domnia sa ne acorda BT-ul după sublime eforturi sisifice din partea noastră, a colectivului, de corectură, adăugiri, interpolări etc., până când textul începea să vibreze că o cantată de Bach.

Despre simbolistica podului şi ”coincidentia oppositorum”.

Nu puțini sunt aceia care au observat de-a lungul timpului voința și viziunea inspirată a savantului în construirea de poduri între oameni, pe de o parte; între științe și arte, pe de altă parte, astfel încât, în perioada maturității profesionale, devenise un adevărat pontifex, cuvânt latin auroral, care înseamnă constructor de poduri simbolice și apare prima dată în opera lui Marcus Terentius Varro și a lui Dionysius din Halicarnas, contemporanul lui Yeshua, viitorul Iisus Hristos.

Îndeplinirea energică a acestei misiuni, avea să-l înscrie pe savantul nostru într-un trend secular,  numit  coincidentia oppositorum  și într-o tradiție a spiritelor reformatoare, inițiată printre alții de Nicolaus Cusanus (De Docta Ignorantia, 1440), Giordano Bruno, Jakob Boehme, Emanuel Swedenborg, dar și de Mircea Eliade, Carl Gustav Jung, Henry Corbin, Gershom Scholem, Abraham Joshua Heschel.

O simplă enumerare a principalelor titluri din bibliografia sa susține ipoteza posibilă și probabilă a misiunii de pontifex: Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică (1963); Introducere în lingvistica matematică (1966); Introduction mathématique à la linguistique structurale (1967); Mathematische Poetik (1973); Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică (1975); Semiotica matematică a artelor vizuale (1982) etc.

La această lista scurtă de cărți, voi adăuga câteva studii în limba engleză, care se desfășoară sub semnul a două cuvinte emblematice: bridge și connections, care confirmă  ipoteza pontifex: Mathematics and Poetry: Discrepancies within Similarities, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1998)[1]; Reading Numbers as a Metaphor of the Universe, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999)[2]; The Art-Science Marriage, From Quarrel to Understanding, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999); The Theater of Mathematics and the Mathematics of the Theater, Bridges: Mathematical Connections in Art, Music, and Science (1999)[3].

După ce a publicat peste 50 de volume în România şi aproximativ 400 de articole în reviste științifice şi de specialitate, din țară și străinătate, Solomon Marcus a fost însemnat cu pecetea înțelepciunii talmudice și, ca să armonizeze cele două aripi ale Bibliei, după modelul celor zece porunci[4], „savantul nepereche” propune, în complementaritate, un decalog laic, zece nevoi umane care – consider eu – definesc, asigură și confirmă autenticitatea și eficiența  misiunii sale incomparabile de constructor de poduri și punți, pontifex maximus.

Decalogul laic.

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar. 2. Nevoia de împrospătare. 3. Nevoia de întrebare și de mirare. 4. Nevoia de îndoială și de suspiciune. 5. Nevoia de greșeală și de eșec. 6. Nevoia de joc. 7. Nevoia de identitate. 8. Nevoia de omenesc și de omenie. 9. Nevoia de cultură. 10. Nevoia de transcendență.

Voi exemplifica Nevoia nr. 3 (Nevoia de întrebare și de mirare), folosind argumentele marelui savant: „De prea multe ori, școala, în loc să întrețină și să dezvolte această nevoie, de întrebare și de mirare, o anihilează. Dar dacă nu ne menținem starea de curiozitate, de mirare, de dorință de a înțelege lumea, nu doar de a o înregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea și natura ignoranței noastre”[5].

Voi exemplifica Nevoia nr. 5 (Nevoia de greșeală și de eșec), folosind argumentele savantului „nepereche”, printre interstiţiile cărora sclipește fluxul energetic al lui pontifex, constructorul de poduri și punți:

„Personal, am făcut această experiență pe unele situații din matematică, din informatică, din lingvistică, din domeniul literar-artistic, dar cred că este valabil în general. Ținând seama de inevitabilitatea eșecurilor, este esențial să educăm rezistență la eșec,  înțelegerea faptului că eșecul este normal; mai mult: dintr-un eșec este totdeauna ceva de învățat”[6].

Voi exemplifica Nevoia nr. 9 (Nevoia de cultură),  folosind argumentele lui Solomon Marcus: „Câți sunt cei care ajung să trăiască fiorul unui vers, al unei povești, al unei muzici, al unui tablou, al unui monument de arhitectură, al unei sculpturi, al unei ecuații, al unei formule chimice, al tabelei lui Mendeleev, al unui program de calculator, al geometriilor neeuclidiene, al relativității einsteiniene, al lumii cuantice, al dualității Watson-Crick a acizilor nucleici?”[7]

Voi exemplifica Nevoia nr. 10 (Nevoia de transcendență),  folosind elemente din demonstrația lui pontifex maximus: „Etimologic, trans înseamnă dincolo iar verbul latinesc ce i se alătură s-ar traduce prin a te cățăra. Obiceiul copiilor de a se cățăra în copaci, pe garduri, pe stâlpi exprimă nevoia, tentația de a se înălța, de a se depărta de sol. Așa începe transcendența. Să treci dincolo de limitele, de cadrul ce ți-a fost impus prin naștere, să nu rămâi sclavul percepției senzoriale și empirice, să încerci să le depășești. Așa a apărut geometria neeuclidiană, care sfidează percepția senzorială a spațiului; fizică relativistă, care transgresează percepția empirică a timpului, energiei și mișcării; conștientizarea limitelor limbajului uman, inadecvat situațiilor în care nu mai există o diferența clară între subiect și obiect și dincolo de care urmează tăcerea sau compromisul de toate felurile; logicile neclasice, care încalcă una sau mai multe din cele trei principii ale logicii aristotelice: identitate, necontradictie, terț exclus; imaginarea unui calcul care depășește frontiera Turing dată de ideea obișnuită, elementară de calcul etc.”[8]

Un final neaşteptat.

M-am întrebat cum aș putea interpreta destinul științific al unui savant care știe să construiască poduri sau  „punți” între discipline, între știință, artă și literatură; între poetică și matematică? Si, dupa indelungi cautari si rataciri, am descoperit câteva “pietre de poticnire” ipotetice, cum le numise Alexandru Surdu, pe care le-am notat aici: un savant care construiește punți între discipline are un destin științific unic și valoros. El poate contribui la descoperiri inovatoare. Combinând idei și metode din diferite domenii, poate genera perspective noi și soluții neașteptate la probleme complexe. De exemplu, utilizarea matematicii în analizarea textelor literare ar putea dezvălui modele ascunse și o înțelegere mai profundă a lumii. Conectând știința cu arta și literatura, ar putea oferi o imagine mai completă și mai nuanțată a realității. O asemenea abordare holistică ar ajuta la depășirea granițelor artificiale dintre discipline și la o înțelegere integrată a cunoașterii. Deci, datorită destinului său științific, acest savant va fi un interdisciplinarist, care va promova interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea. Prin exemplul său, va putea inspira alți cercetători să exploreze legăturile dintre diferite domenii și să colaboreze pentru a rezolva probleme complexe. Această perspectivă poate duce la dezvoltarea unor noi domenii de cercetare și la o mai profundă înțelegere a lumii, dar şi la o schimbare de paradigmă în arhitectonica învăţământului. De aici decurge şi importanţa ca noile generații să studieze pe baze interdisciplinare.

Un astfel de savant are un rol crucial în dezvoltarea științei și a culturii, contribuind la o lume mai conectată și mai înțeleaptă. Cine ar putea să joace acest rol crucial?

Întrebând câțiva consilieri pe inteligență artificială – ChatGPT, Chat 4.0, Grok, DeepSeek -, aceștia au procedat la un casting digital rapid și au conchis în cor că singurul aplicant care se califică este încă inegalabilul reformator de paradigme Solomon Marcus.

Totuşi, nu am îndrăznit să răspund la întrebarea prezentă în palimpsestul textului meu:  în ce măsură epoca și oamenii următoarelor decade ale României europene mai au nevoie de un asemenea model intelectual și academic?

Wiener Kreis. Cercul de la Viena. Printre ipotezele cu care îl provocam pe incomparabilul Profesor, în cursul întâmplătoarelor noastre colocvii, în sens erasmian, îmi amintesc că i-am propus odată schița unui studiu comparativ, axat pe teoria sincronismului decalat sau a asincronismului socio-cultural, între modelul Cercului de la Viena (1924-1936) și Cercul de la București, încă neoficializat din anii 70, din care făceau parte, pe lângă Solomon Marcus, Mircea Malița, Sorin Stati, Paul Miclău ş.a. Din motive ținând de diplomația culturală, savantul a decis să-mi dea răspunsul mai târziu, în „spațiul mioritic” transcendental.

Bibliografie:

Primară:

[1] Marcus, Solomon (2014). “Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama”. Contributors. [https://www.contributors.ro/zece-nevoi-umane-de-care-educatia-ar-trebui-sa-tina-seama/], pagina web accesată la 23.04.2024.

[2] Marcus, Solomon (2025). Zece nevoi umane. Bucureşti. Editura Spandugino.

Surse internet:

[https://www.contributors.ro/zece-nevoi-umane-de-care-educatia-ar-trebui-sa-tina-seama/], pagina web accesată la 23.04.2024.

[2] [https://archive.org/details/bridgesmathemati0000unse], pagina web accesată la 23.04.2025.

[5] [https://archive.bridgesmathart.org/1999/bridges1999-302.pdf], pagina web accesată la 23.04.2025.

[6] [https://archive.bridgesmathart.org/1999/bridges1999-293.pdf], pagina web accesată la 23.04.2025.

Note

[1] [2].

[2] [3].

[3] [4].

[4] [1].

[5] [1], [2].

[6] [1], [2].

[7] [1], [2].

[8] [1], [2].