septembrie 2024 - Cunoașterea Științifică

Revista Cunoașterea Științifică, Volumul 3, Numărul 4, Decembrie 2024

29 sept. 2024

Un submarin pierdut în istorie

de Bogdan Boreschievici | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe naturale, Volumul 3 | 0

Joi pe 28 iulie 1881, apărea un articol în ”The Sydney Morning Herald”. În articol se vorbea despre un nou submarin inventat de un român, Trajan Teodoresco, inginer din Galați. Informația a fost preluată și de alte publicații. Unele publicații au tratat subiectul mai pe scurt, altele au oferit mai multe detalii . Cele ce urmează reprezintă o sinteză a informațiilor oferite de presa vremii.

27 sept. 2024

Potențiala contribuție a inginerului și inventatorului român George „Gogu” Constantinescu în edificarea Castelului Peleș prin elaborarea teoriei moderne a betonului armat

de Lucian Ștefan Cozma | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe naturale, Volumul 3 | 0

Palatul Peleș constituie o operă arhitectonică nespecifică mediului cultural românesc și în general a celui balcanic. De o frumusețe aparte și încadrându-se în mod splendid în peisajul natural aproape sălbatic, această construcție aparte a reprezentat o provocare deosebită pentru arhitecții și inginerii acelei epoci a sfârșitului de secol XIX. Realizat în mare parte abia către începutul sec. XX și în primii ani ai acestui secol, Palatul Peleș (împreună cu o serie de construcții adiacente) a trebuit să corespundă mai întâi condițiilor dure specifice climatului alpin, dar și factorilor de mediu legați de caracteristicile geologice, de terenul aflat în pantă (pe versant) și mai ales, de prezența și acțiunea apei curgătoare subterane și de suprafață. În acest context s-a dovedit necesară recurgerea la tehnologia betonului armat, o tehnologie încă puțin cunoscută și chiar controversată la începutul sec. XX. Cu toate că arhitecții și inginerii direct implicați în acest proiect au fost străini, de diverse naționalități, în epoca în care s-au făcut cele mai importante construcții și lucrări de ranforsare și extindere la Palatul Peleș în România (și în lume) exista un singur inginer care a stabilit teoria modernă a betonului armat și modurile de realizare a construcțiilor pe bază de beton armat. Acesta a fost inginerul și inventatorul român George „Gogu” Constantinescu, pionierul mondial al betonului armat. Deși nu există dovezi explicite privind vreo implicare directă a lui Constantinescu în lucrările de la Peleș, totuși, tehnologia betonului armat era cea stabilită de el în acea epocă, iar expertiza și rezultatele sale științifice în mod indubitabil au contribuit la realizarea construcțiilor de beton armat din cadrul proiectului Peleș.

25 sept. 2024

Information sabotage in the context of the communist regime. Case study on communist informers

de Ana-Maria Perța | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe sociale, Volumul 3 | 0

The current paper aims to inform the readers about the concept of information sabotage, present in all contemporary societies and frequently used during the communist regime in Romania and beyond. According to the National Council for the Study of Security Archives, the communist period and the revolution caused the disappearance of many incriminating documents, thus not all those responsible were punished. However, with the help of the population and the remains, the deeply buried „crimes” of the terror regime can be exposed, returning some of the lost justice to the righteous.

24 sept. 2024

Phasing the COVID-19 Pandemic in Romania. Analysis based on social distancing measures

de Andreea Teodora Iacob | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe formale, Volumul 3 | 0

This paper presents an analysis of the COVID-19 pandemic in Romania, structured into distinct phases based on the evolution of social distancing measures and the introduction of the vaccine. The study aims to provide a clear framework for understanding how Romania responded to the pandemic, from the initial implementation of strict lockdowns to the gradual relaxation of restrictions following vaccine distribution.
The paper identifies key stages of the pandemic: the Impulse Stage, characterized by strict social distancing and mobility restrictions; the Stabilization Stage, marked by adaptation to new societal norms and the initial rollout of vaccines; and the Recovery Stage, where widespread vaccination enabled a cautious return to normalcy. Each phase is analyzed in terms of the impact of public health policies, the timing of interventions, and the influence of vaccination on societal behavior.
By examining the interplay between social distancing measures and vaccine distribution, this paper provides insights into how Romania navigated the complexities of pandemic management, offering valuable lessons for future health crises.

18 sept. 2024

Can Extended Human Genome Explain Personality Structures?

de Adrian Klein | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe naturale, Volumul 3 | 0

We propose a novel paradigmatic approach to sentient reality as a whole, with specific application to Information-guided DNA dynamics, leading to a triadic genomic configuration, which accommodates besides the parental hereditary legacy, possibly externally originating highly complex guiding matrix able to control the specific way the protein-synthesis is performed. Such informational input transcending the Zero-point energy interdimensional barrier, couples to the zygote’s quantum-governed energetic configuration by way of resonant bands of subtle energy superposition effects at the instance of fertilization, triggered by a Zinc-spark related bio-photonic bridge. Thus, unique secondary torsion parameters in the DNA strands determine the way the basic protein-generating template is read, supplying the new entity’s psycho-cognitive particularities along purposeful developmental vectors.

7 sept. 2024

Utilizarea bremsstrahlung inversat în obținerea fuziunii nucleare controlate

de Lucian Ștefan Cozma | postat în: Arhiva, Numărul 4, Științe naturale, Volumul 3 | 0

Realizarea laserului la începutul anilor ’60 ai secolului trecut a deschis o serie de perspective care nici măcar nu fuseseră presupuse până în acel moment. Printre altele, cercetătorii ruși L.I. Gudzenko și L.A. Shelepin preconizau, la mijlocul anilor ’60, realizarea la un moment dat a unui nou tip de laser care să poată funcționa la o frecvență specifică foarte mare, iar valoarea acestei frecvențe să poată fi variată și controlată după cum doresc utilizatorii. Din păcate, momentul în care a fost realizat în sfârșit un tip de laser capabil să se apropie de aceste performanțe a venit mult mai târziu: laserul cu electroni liberi (FEL) imaginat începând cu 1976. Studiind fenomenul bremsstrahlung inversat, Gudzenko și Shelepin și-au dat seama că radiația de frânare dintr-o plasmă termonucleară ar putea fi colectată de un fascicul laser capabil să penetreze mediul termonuclear.

6 sept. 2024

Conferința Națională ”Take Ionescu”. Anul Avram Iancu. Lupta românilor pentru drepturi naționale

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 1

Conferința Take Ionescu, ediția a patra, de la Sinaia, se va desfășura anul acesta, în perioada 13-14 septembrie. În 2024 se împlinesc 200 de ani de la nașterea eroului național, Avram Iancu, un moment de referință pentru a redescoperi marile epoci de dezvoltare a nației române. De aceea, tema oferită de Conferința Take Ionescu, din acest an, este ”Anul Avram Iancu. Lupta românilor pentru drepturi naționale”. Conferința Take Ionescu este organizată de Consiliul Județean Prahova, în parteneriat cu Muzeul de … Citeşte mai mult

5 sept. 2024

S-ar putea să nu existe infinitul, decât în nostalgia noastră după starea originară, pierdută, din Grădina Edenului

de Valentin Ionescu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 4, Volumul 3 | 0

Acest articol face referire și este în același timp o completare a lucrării Modelul Big Bang Rece (Ionescu, 2021), numită în continuare MBBR sau lucrarea de bază, care a fost tipărită în cadrul editurii Tribuna Economică, în anul 2021, cu ISBN 987-973-688-429-0; lucrarea este listată și pe Internet.

Întrucât MBBR afirmă un univers discret și finit, noi argumentăm ipoteza că infinitul nu există în realitatea fizică, el fiind doar un concept matematic. Dacă, din punct de vedere fizic, infinitul nu există, atunci nu putem vorbi nici despre continuu și ca urmare nici despre o singularitate Big Bang infinit de mică și de densă și asta deoarece noțiunea de singularitatea este strict legată de domeniul analizei matematice a continuului mulțimii numerelor reale care nu poate fi aplicată la un spațiu discret.

În acest articol demitizăm ideea pornită de la Aristotel că timpul este infinit și facem aceasta tocmai la sugestia marelui filozof de a consulta un arbitru credibil care să decidă, o dată pentru totdeauna, dacă în realitate există loc pentru infinit.

Arhivă lunară: septembrie 2024