Argumente privind schimbarea imnului de stat

Imnul de stat este cântecul bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statului național român și adoptat oficial, ca oglindă  a istoriei, precum și simbol al identității și unității naționale. Este o melodie triumfală, capabilă să exalte spiritul de solidaritate față de semeni, precum și voința de apărare a națiunii române în momente dificile. Menirea acestuia este de a întreține și dezvolta sentimentul patriotic al cetățenilor români.

În Europa, în secolul al XVIII-lea aproape toate monarhiile europene își adoptaseră imnul. Unele au organizat concursuri la care au participat cei mai mari compozitori ai epocii. În secolul al XIX-lea, fiecare stat național au adoptat propriul Imn național.

Una dintre supapele pe unde a răsuflat o mare parte din energia naționalistă din a doua jumătate a secolului XX a fost sportul, care a constituit și motorul de promovare a imnurilor naționale. Imnul a fost cântat cu ocazia diferitelor ceremonialuri organizate de instituțiile statelor sau activități cu caracter public. Începând cu anul 1920, sportivilor câștigători ai medaliilor de aur la Olimpiade, li se intona Imnul național. Obiceiul s-a diversificat, iar astăzi majoritatea competițiilor naționale sportive importante încep cu intonarea imnurilor naționale.

Noul management public în industria transporturilor: revoluționarea eficienței și responsabilității

În peisajul contemporan al administrației publice, au avut loc schimbări semnificative, determinate de nevoia de eficiență, transparență și implicarea sporită a cetățenilor. Noul management public este o abordare a conducerii organizațiilor de servicii publice cu scopul de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea în furnizarea de servicii publice. Această abordare a fost aplicată în diverse sectoare, inclusiv în industria transporturilor. În ultimele decenii, aplicarea principiilor noului management public a transformat semnificativ modul în care funcționează industria transporturilor. Acest eseu explorează impactul noului management public asupra sectorului transporturilor, concentrându-se pe influența acestuia asupra eficienței, responsabilității și furnizării de servicii.

Managementul spitalicesc în contextul economic de cluster

În contextul global actual, sistemele de sănătate se confruntă cu provocări semnificative datorate nu doar presiunilor financiare, ci și necesității de a asigura servicii medicale de calitate într-un mediu economic tot mai complex. Managementul spitalicesc devine, astfel, o temă esențială de studiu, mai ales când este privit prin prisma economiei de cluster. Un cluster economic, conform definiției date de Porter (1990), reprezintă o concentrare geografică de companii, instituții și organizații interconectate care colaborează și concurează în același timp, creând sinergii care pot duce la o eficiență sporită și la inovare accelerată. Aplicarea conceptului de cluster în domeniul sănătății aduce perspective valoroase pentru optimizarea managementului spitalelor.

Casa Academiei Române, gazda evenimentului cultural-istoric și artistic dedicat împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România

postat în: Media 0

În seria manifestărilor cu prilejul celor 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, organizate de instituții de cultură și artă din Chișinău, din București și din alte localități din Republica Moldova și România,  miercuri 27 martie 2024 s-a desfășurat la Casa Academiei Române din București a XXX-a ediție a întrunirii cultural-istorice și artistice dedicate ,,primei etape a Unirii celei mari” realizată în 1918. Evenimentul a fost destinat evocării personalităților Marii Uniri ca și fraților români de azi, din stânga … Citeşte mai mult

Un personaj istoric controversat al anilor de cumpănă 1940: generalul de corp de armată Aurel Aldea

Generalul de corp de armată Aurel Aldea a fost unul dintre cei mai cunoscuți oponenți ai mareșalului Ion Antonescu. Încă din anul 1942, generalul Aldea a făcut parte din gruparea implicată în răsturnarea de la putere a regimului Antonescu și întoarcerea armelor de partea forțelor aliate. După lovitura de stat din 23 august 1944, generalul Aldea a devenit, pentru foarte scurt timp, ministru de interne și, mai apoi, comandant al Comandamentului General al Teritoriului. Trecut în rezervă de guvernul Petru Groza, în toamna anului 1945 a înființat comandamentul central al Mișcării Naționale de Rezistență, îndreptat împotrivă regimului pro-sovietic de la București. Arestat în 27 mai 1946, a sfârșit trei ani mai târziu, la 17 octombrie 1949, în Penitenciarul Aiud. Cu alte cuvinte, un personaj istoric controversat, emblematic pentru vremurile zbuciumate pe care le-a trăit. Articolul de față își propune să prezinte parcursul biografic al generalului de corp de armată Aurel Aldea și să ofere un punct de vedere obiectiv, analitic, asupra acțiunilor sale. În acest sens, lucrarea de față a combinat cercetarea istorică, documentară, cu analiza și sinteza informațiilor.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.