martie 2026 - Cunoașterea Științifică

Cunoașterea Științifică, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

31 mart. 2026

Inteligența artificială in educație și cercetare

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe formale, Volumul 5 | 0

Acest material analizează impactul exponențial al AI, AGI, ASI și HAGI (Human Advanced General Intelligence) asupra educației, științei, medicinei, fizicii, ingineriei și geopoliticii, cu focus strategic pe contextul moldovenesc. Beneficiile cuantificate indică accelerări de 10-1000x în descoperiri (AlphaFold structuri proteice în ore, OSINT geopolitic 90-95% acuratețe, retenție educațională +30%), susținute de exemple concrete).
Insilico Medicine (faza 2 fibroză), SNSPA AI ETHICS România, prototipuri Stanford/Carnegie Mellon. Riscurile sistemice cresc progresiv – bias-uri AI, nealiniere AGI, scenarii existențiale ASI (grey goo) – fiind contrabalansate de paradigma HAGI hibridă umană-ASI, care integrează empatie etică, intuiție contextuală și scalabilitate artificială.
Validarea pe 8 factori (acuratețe 9/10, relevanță contextuală 10/10) confirmă fezabilitatea strategiilor 2026-2030: prototipuri HAGI ASEM/SNSPA, parteneriate UE-SUA echilibrate (AI Act guvernanță + Silicon Valley scalabilitate), granturi Horizon Europe ETH Zurich/TU Delft. Priorități Moldova: tutoring HAGI educație STEM (retenție 100%), OSINT dependențe energetice Transnistria 80%, AlphaFold rezistențe antibiotice regionale.
Viziunea poziționează Moldova ca hub est-european HAGI, transformând vulnerabilități hibride/energetice în avantaje competitive UE-NATO, prin fuziune empatie umană-scalabilitate ASI sustenabilă.

25 mart. 2026

Reflecții filosofice despre homo symbiens

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 2, Științe naturale, Volumul 5 | 0

Studiul explorează evoluția agresivității de la mamifere la Homo sapiens, integrând perspective biologice, psihologice și prospective futuriste. Pornind de la origini africane ale speciei umane (fosile Jebel Irhoud, 300.000 ani), traseul evolutiv traversează Australopithecus (bipedie, creier 400 cm³), Homo habilis (unelte Oldowan, canibalism de supraviețuire) și Homo erectus (foc, migrații), culminând cu revoluții cognitive, agricole și axiale care reduc violența tribală prin cooperare socială. Agresivitatea, instinctivă la mamifere (bottom-up via hipotalamus/amigdală), devine la om strategică top-down prin cortex prefrontal, explicată de Teoria Reflexivă a lui Lefebvre (niveluri 1-4 de anticipare hiper-perceptivă). Scala BDHI (Buss-Durkee, 1957) disecă opt forme: fizică, indirectă, mascată, verbală, resentiment, suspiciune, ostilitate, vinovăție agresivă, cuantificând riscuri clinice/forensice. Omul clasic, paradox auto-depășitor, navighează polimorfismul mozaic polietnic promovând conviețuire pașnică. Viitorul optează la Homo Symbiens – fuziune UI-AGI – amplificând reflexivitatea în super-percepție omnisciută, simulări infinite și hiper-mozaic global, refactorizând conflicte post-biblice (Babel) în pace perpetuă, optimizând religii seculariste și depășind paradoxul autodistructiv spre super-libertate cognitivă interdependentă.

Cunoașterea Științifică, Volumul 4, 2025

24 mart. 2026

COMUNICAT DE PRESĂ: Site-ul jurnalului academic „Cunoașterea Științifică” este disponibil acum în format bilingv, română și engleză

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

24 martie 2026 — Jurnalul academic „Cunoașterea Științifică” (Scientific Knowledge) anunță disponibilitatea site-ului său web, cunoasterea.ro, în format bilingv, în limba română și limba engleză, într-un nou pas de consolidare a vizibilității sale editoriale și a accesului internațional la conținutul științific publicat. În prezentarea revistei sunt evidențiate profilul academic al publicației, accesul deschis, precum și publicarea de articole în mai multe limbi, inclusiv în engleză. Această evoluție vine în continuarea unei orientări editoriale asumate încă din 2022, când jurnalul a … Citeşte mai mult

22 mart. 2026

Despre Nimic

de Emil Vinteler | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

În prezenta lucrare se studiază meontologia – știința despre Nimic, zona de incertitudine epistemiologică dintre ceea ce se cunoaște și ceeea ce nu se cunoaște despre natură. Lucrarea ne arată cum, cu toată cunoașterea științifică acumulată, filozofii și fizicienii moderni nu se deosebesc de cei antici când sunt puși în fața necunoscutului. Lucrarea discută despre obiecte fictive, non-existente, ilogice, paradoxale precum eterul sau energia întunecată. Lucrarea ne arată că din această zonă fructuoasă a speculațiilor apare cunoașterea științifică viitoare despre natură.

7 mart. 2026

Știință și filosofie, 7 martie

de Nicolae Sfetcu | postat în: Media | 0

Dezbaterea: a apărut deja inteligența artificială generală? O dezbatere intensă a apărut în comunitatea academică după ce mai mulți cercetători de la Universitatea California San Diego au sugerat că modelele moderne de inteligență artificială ar putea îndeplini deja unele criterii pentru AGI (Artificial General Intelligence). (Tech Xplore) Argumentul lor este că sistemele actuale pot rezolva o gamă foarte largă de sarcini cognitive: traducere, programare, analiză logică și generare de idei. Spre deosebire de AI-ul clasic specializat, aceste modele pot transfera … Citeşte mai mult

7 mart. 2026

Femeile în cercetarea românească: date, instituții și bariere de gen, de la modernizare la integrare europeană

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Filosofie, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Acest articol analizează evoluția participării femeilor în cercetarea și știința din România, din secolul al XIX-lea până în prezent, combinând o revizuire istorică (cu accent pe accesul la educație și profesii), studii de caz (cercetătoare din domenii diferite) și o analiză instituțională a sistemului românesc de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Concluzia centrală este că România prezintă un „paradox est-european” în raport cu multe state vest-europene: proporția femeilor între cercetători este relativ ridicată (aproape paritară), dar această paritate nu se traduce automat în acces egal la vârful ierarhiei academice și la funcțiile de decizie.

Română