Mocanu, Alexandra (2023), Cultura anime în România, Cunoașterea Științifică, 2:3, 87-100, https://www.cunoasterea.ro/cultura-anime-in-romania/

Anime culture in Romania

Abstract

Throughout our personal journey, family and school are the main pillars that introduce us to the term socialization and subject people to different scenarios that can be applied later in adult life. The two institutions co-exist together and collaborate in order to help raise future generations. School and family are the basis in education, the two should have a harmonious relationship for the good of children. The two influence the child’s school work and social life. The family is the first group a child interacts with in the early years of life. Then comes the educational institution, called school, which is a place of social interaction, where teachers and pupils communicate, new social relationships are established outside the family.

Keywords: school dropout, Romania, school, family, socialization

Rezumat

În România, inca din ultimii, ani s-a putut observa o creștere a consumului media de origine japoneză, acestea manifestându-se prin vizionarea producțiilor de animații și citirea benzilor desenate. În luna ianuarie a anului 2022 și-a făcut debutul în cinematografele din România filmul anime intitulat „The Dragon and the Freckled Princess”. A fost promovat în țară, ca fiind primul anime difuzat în cinematografe, cu titlul „Belle”. În luna septembrie 2022, au apărut primele colecții licențializate de manga în limba română.

Primele anime-uri dublate in limba romana , au apărut la începutul anilor `90 și au fost difuzate pe TVR 1 sau pe alte canale pentru desene animate. În prezent acestea sunt disponibile pe diferite platforme de streaming, cum ar fi Netflix. Lucrarea aceasta urmărește evoluția apariției anime-urilor în România începând cu ’90 până în prezent.

Cuvinte cheie: anime, cultura, România, benzi desenate, film

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023, pp. 87-100
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086
URL: https://www.cunoasterea.ro/cultura-anime-in-romania/
© 2023 Alexandra Mocanu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Cultura anime în România

Alexandra Mocanu[1]

m.alexandra.maria.48@gmail.com

[1] Facultatea de Sociologie si Asistență Socială

1. Introducere

Prin intermediul acestei lucrări vom observa evoluția anime-urilor în România și modul în care a fost percepută de către persoane.  În ultimii ani, Japonia a devenit un simbol semnificativ în cultura pop și a câștigat un număr semnificativ de fani la nivel global, ajungând să fie o cultură pe baza căreia s-au realizat diverse lucrări științifice.

În România, inca din ultimii, ani s-a putut observa o creștere a consumului media de origine japoneză, acestea manifestându-se prin vizionarea producțiilor de animații și citirea benzilor desenate.

Animatiile japoneze au numele de „anime”, fiind  prescurtarea cuvântului animeeshon (アニメーション); astfel cuprinzand tot ce tine de aceasta tema, indiferent de origine sau de stil, asociindu-se cu Japonia pe plan internațional. Pe de alta parte benzile desenate japoneze sunt cunoscute sub numele de manga. [8]

În luna ianuarie a anului 2022 și-a făcut debutul în cinematografele din România filmul anime intitulat „The Dragon and the Freckled Princess”. A fost promovat în țară, ca fiind primul anime difuzat în cinematografe, cu titlul „Belle” în regia lui Mamoru Hosoda și distribuția lui Kaho Nahamura, Ryô Narita, și Shôta Sometani. [1]

Radio Cultural România confirmă faptul că a fost primul anime difuzat în cinematografele romanesti, acesta fiind, la acea vreme, cel mai recent film al regizorului japonez Mamoru Hosuda, fiind nominalizat la Premiile Oscar. A fost lansat în cinematografe pe data de 4 februarie 2022, cu avanpremiere pe 29 ianuarie, filmul a avut dublaj în limba română și subtriare. În ceea ce privesc încasările, se estimează că în prima săptămână a fost pe locul trei cu o valoare de 188.409 ron. [2]  Datorită acestui eveniment, s-au deschis noi oportunități și au mai apărut următoarele filme din aceeași categorie: Jujutsu Kaisen în mai 2022, Dragon Ball Super: Super Hero în septembrie 2022 și One Piece Film: Red în octombrie 2022.

În luna septembrie 2022, au apărut primele colecții licențializate de manga în limba română. Au fost traduse și adaptate de către primul „imprint[1]” manga din România, Nezumi care aparține editurii Nemira. Cele două serii sunt „Mireasa Străvechiului Mag” al autorului Yamazaki Koré. Titlul în limba japoneză fiind „Mahoutsukai no Yome”( 魔法使いの嫁) și tradusă în limba engleză sub numele de „The Ancient Magus’ Bride”. Cea de-a doua manga este „Regatele Ruinii” de către autorul Yoruhashi, în japoneză având numele „Hametsu no Oukoku”(はめつのおうこく) cu traducerea în limba engleză: „The Kingdoms of Ruin”.             [5]

Manga este  extrem de populară, în special în SUA, acestea devenind un fenomen de publicare din primul deceniu al secolului XXI. Anime-urile sunt mai cunoscute decât benzile desenate japoneze, punându-se accentul pe publicitate. Anime-urile înseamnă în japoneză animație, acest stil a fost prima dată în Japonia în anii 1910, iar exportul său în alte țări a început în anii 1990. [6]

Indiferent de mențiunile anterioare, nu este prima intercțiune dintre România și acest tip de media, primele anime-uri dublate in limba romana , au apărur la începutul anilor `90 și au fost difuzate pe TVR 1 sau pe alte canale pentru desene animate. În prezent acestea sunt disponibile pe diferite platforme de streaming, cum ar fi Netflix.

Datorita perspectivei din exteriorul Asiei, Japonia ar putea fi considerată una dintre cele mai moderne și importante țări, care a participat în dezvoltarea subculturii otaku. Majoritatea persoanelor asociază termenul de otaku cu Japonia, datorită exportului din ultimii ani de benzi desenate și anime-uri. La prima vedere termenul de otaku poate fi definit drept o persoană care vizionează și citește conținut pe bază de anime-uri și manga. Imaginea din Japonia, pentru subcultura otaku, este cunoscută drept un ideal de către fanii occidentali.

Pentru a putea înțelege semnificația unei subculturi trebuie înțeleasă, în prima etapa, ce este o cultură, având în vedere că există mai multe definiții.

Diferiți sociologi au stabilit că există șase definiții importante pentru a descrie acest cuvânt:

1. Descriptiv: este folosit pentru a scoate în evidență diferite tipuri de activități sau comportamente specifice, unui anumite grupuri de oameni.
2. Istoric: ia în considerare patrimoniul şi tradiţiile asociate unui anumit grup de oameni.
3. Normativ: se referă la descrierea regulilor şi a normelor dintr-un grup.
4. Psihologic: face referire aspecte  unei  culturii  aflate cu învăţarea, rezolvarea problemelor și cele legate de comportament.
5. Structural: scoate în evidență elemente sociale şi organizaţionale care au noțiunea de cultură.
6. Genetic: este folosit pentru a scoate în evidență originile unei culturi. [19]

Conform lui Ioan Mihăilescu, cultura se definește din punct de vedere sociologic „ansamblul modelelor de gândire, atitudine și acțiune ce caracterizează o populație sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele de lucruri. Cultura cuprinde deci componente ideale (credințe, norme, valori, simboluri, modele de acțiune) și componente materiale (unelte, locuințe, îmbrăcăminte, mijloace de transport etc.). Cultura conține un set de răspunsuri standardizate pentru a interacționa cu ceilalți membri ai societății. Ea prescrie cum trebuie să se comporte un om cu membrii familiei, cu vecinii, cu necunoscuții; ce atitudine trebuie să se adopte la o înmormântare sau la celebrarea unei căsătorii ; cum trebuie să se poarte individul când este lăudat sau insultat etc. Cultura reprezintă pentru membrii unei societăți ceva normal, de care nu-și dau seama decât atunci când intră în contact cu culturi diferite. Nici un om nu poate fi considerat ființă socială, membru al unei societăți, dacă nu aparține unei culturi. Legătura dintre cultură și societate este atât de puternică, încât unii specialiști pun semnul egalității între ele”. [18]

Ionuț Anastasiu definește cultura drept „un  mod  de  viaţă specific oamenilor, ce cuprinde totalitatea comportamentelor învăţate şi transmise de la  o  generaţie  la  alta  prin  intermediul  societăţii”[19]

Având în considerare definițiile și explicațiile anterioare, se poate spune despre cultură că reprezintă ansamblul structurat, care include: idei, valori, credințe, obiceiuri și tradiții, arte, reguli morale, obiecte materiale, norme sociale etc. ale unor grupuri de persoane largi.

O ramură care provine din aceasta cultură este subcultura, care este „…o parte a culturii globale a unei societăţi, dar, în acelaşi timp, ele păstrează un caracter distinct, ce se exprimă prin cristalizarea unui set de valori proprii, a  unor  norme  şi  moduri  de  viaţă  specifice.  Uneori,  ele  adoptă  şi  un  limbaj  propriu, denumit  argou,  ce  permite  membrilor  unei  subculturi  să  confere  un  înţeles  special anumitor cuvinte sau expresii. Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de argou este cel utilizat  în  interiorul  puşcăriilor  sau  de  membrii  diverselor  găşti” .[19]

Termenul de otaku este definit drept o persoană care manifestă un  interes intens sau obsesiv, în special în domeniile anime și manga. Cuvânt împrumutat din limba japoneză, care se traduce „casa ta”, unde „o-”  este un prenume onorific + „taku”  care înseamnă „locuință, casă” fiind folosit drept pronume de politețe pentru persoana a doua. În Japonia, utilizarea pronumelui otaku a devenit termen de referire a  tinerilor de genul masculin, cu aptitudini sociale slabe, care își dedică timpul tehnologiei, sau unor aspecte ale culturii pop, fenomen care a început la mijlocul anilor 1980; se consideră că termenul poate fi asociat cu sinonimul de „tocilar” sau în limba engleză de „nerd” și „geek”.[17]

Ideea de „otaku” este folosită în principal pentru persoanele care vizioneaza anime-uri.  Termenul „otaku” este utilizat în general în Japonia pentru a putea defini subculturi care se regăsesc în jurul consumului de cultură populară, cum ar fi manga, anime și jocuri video.[10]

Termenul de „otaku” în principal se referă la persoanele care vizioneaza anime-uri, dar mai degrabă această categorie este formată din persoanele timide și marginalizate. Inițial membrii erau persoane introvertite, care căutau o metodă de validare și integrare în societate. Au apărut, pentru prima dată, la începutul anilor 1980, iar majoritatea membrilor erau persoane de sex masculin cu vârste cuprinse între 13 și 40 de ani, care trăiau în orașe mari. Imaginea unui otaku clasic a rămas un tip de îmbrăcaminte, stil sportiv și casual, iar aspectul său exterior este departe de tendințele în vogă, care nu-l interesează mai deloc. [7]

Pentru început,  această subcultură s-a extins în Asia, un exemplu fiind Sino Centre, situat în Mong Kong,  Hong Kong. Acest centru comercial poate fi considerat, la începutul anilor 1990, punctul cheie al subculturii otaku japoneză, care a cucerit Asia. Au devenit populare: benzile desenate și anime-urile, cum ar fi Slum Dunk și Crayon Shin-Chan, Hello Kitty, drame de televiziune. Câteva exemple sunt: Tokyo Love Story și idolii  TV. [8]

Ideea de otaku este văzut diferit peste tot în lume. Cuvântul otaku este definit diferit în Japonia față de lumea occidentală, în timp ce în Japonia cuvântul este asociat cu cineva care este obsedat de ceva din repertoriul muzicii sau al jocurilor video, iar majoritatea timpului îl petrece în casă, ignorând tot ceea ce o înconjoară și concentrându-se doar pe acest hobby-ul. În Statele Unite viziunea acestui cuvânt are o conotație pozitivă, deoarece cuprinde admiratia persoanelor, adusa caracterelor preferate . [14]

Subcultura otaku a devenit foarte rapid populară, dar ideile care o definesc sunt în continuă schimbare. Criticii studiilor culturii populare vor argumenta că analiza acesteia este inutilă și că produsele culturale și idealurile, care alcătuiesc cultura populară, sunt adesea moduri de scurtă durată care apar și dispar continuu. Cultura populară este plină de stereotipuri și imagini, studierea acesteia ar trebui să țină cont de natura generală a acestor imagini în fiecare analiză. În același timp, însă, nu poate exista un instrument mai bun pentru a învăța despre problemele precise ale societății. [14]

2. Piața anime la nivel global

În ultimii ani,  piața anime, la nivel mondial, a avut o ridicare semnificativă. În 2020 a fost realizat un studiu realizat de Precedence Research, care urmărește acest eveniment. Titlul studiului este „Anime Market (By Type: TV, Video, Movie, Internet Distribution, Music, Live Entertainment, and Others) – Global Industry Analysis, Size, Share, Growth, Trends, Regional Outlook, and Forecast 2021 – 2030”. Precedence Research estimează că la nivel global industria de anime are valoarea de 22,6 miliarde de dolari în 2020. Se preconizează ca până în 2030 să ajungă la valoarea de 48,3 miliarde de dolari. [26]

Fig. 1. Grafic privind creșterea pietii anime. Sursa: Precedence Research

Piața de anime, la nivel global, a cunoscut o creșetere semnificativă datorită a diferiți factori. Pentru a putea sumariza, o listă ar fi:

• Creșterea producției;
• Creșterea popularității în rândul spectatorilor;
• Creștere popularitatea a serviciilor de streaming. [26]

Ușurarea accesibilității permite oamenilor să vizioneze anime-urile preferate. Vânzările din străinătate sunt o parte semnificativă din veniturile pieței anime. [26]

Apariția pandemiei, cauzate de COVID-19, a afectat negativ piața globală de anime în 2020. Aceasta a determinat oprirea producției de anime,  întârzierea difuzării unor serii și  pierderea de venituri din merchandising. Totuși, încet piața a căpătat un nou avânt,  datorită creșterii masive a numărului de streaming online. Eveniment care a dus la  creșterea  numărului de abonați la diverse platforme precum YouTube, Netflix și Amazon Prime.  [26]

La nivel global, piața de anime este dominantă în Asia-Pacific în 2020. Japonia este principalul consumator pe piața anime-urilor în 2020. Japonia, fiind țara de orgine a anime-urilor, reprezintă cel mai mare consumator, acesta fiind un factor pentru creșterea studiilor de producție, care au datorat creșterea producerilor de anime-uri, reușind să captiveze consumatori la nivel global. În Japonia este estimat că există 622 de studiouri de animație, unde se preconizează că majoritatea sunt înființate în Tokyo. Popularitatea în creștere a benzilor desenate și dezvoltarea diferitelor jocuri video, care sunt bazate pe personajele stil anime, are un rol esențial în generarea de venituri la nivelul economiei. [26]

Fig. 2. Grafic privind consumul regiunilor pieții anime. Sursa: Precedence Research

Se preconizează că Orientul Mijlociu va fi cea mai favorabilă în acea perioada. Numărul de fani, care vizionează seriale anime, este în plina crestere,  alături de nivelul de trai, iar  accesarea platformelor video online, ajută la dezvoltarea acestei pieți, în regiune.  Orientul Mijlociu este format din convenții populare, care găzduiesc diferite activități dedicate consumatorilor de  personaje anime, din această zonă. De asemena, un venit imens este generat prin intermediul merchandising, jocuri video și benzi desenate.  [26]

Acestea fiind spuse, se așteaptă ca acești factori să aibă un impact semnificativ în piața anime din Orientul Mijlociu, în perioada de care a fost preconizată. [26]

3. Începuturile animației japoneze

În Japonia, ca și în alte țări, istoria animației a început la începutul secolului al XX-lea prin crearea unor serii de scurtmetraje. Anul 1917 este recunoscut ca fiind un an cheie a animatorilor japonezi, deoarece a marcat începutul unei noi ere în cultura lor și care, ani mai tarziu, va deveni un simbol în cultura modernă. [24]

Prima formă de animație japoneză este „Katsudō Shashin”, care a fost descoperită în 2005 în Kyoto, de către  Matsumoto Natsuki, iar autorul este necunoscut. Animația urmărește un baiat îmbrăcat în costum de marinar,  acesta scriind  „katsudoushashin”, care se traduce drept film, pe o tablă. Acesta se întoarce cu fața la public și apoi salută. [21]

Animația are 16 cadre pe secundă și durează doar 3 secunde. Se speculează că scurmetrajul ar fi apărut în anul 1907, iar culorile care s-au folosit la realizarea lui sunt rosu si negru. [32]

Fig. 3. 1907. Fragment din „Katsudō Shashin”. Sursa: MyAnimelist

„Namakura Gatana”, cu denumirea în engleză „Dull-Edged Sword”, este un scurtmetraj de origine japoneză, care a fost animat de Jun’ichi Kōuchi și apoi difuzat în cinematografele pe date de 30 iunie 1917. Scurmetrajul prezintă o comedie mută de aproximativ patru minute, unde este prezentat un samurai care încearcă să se lupte cu diferiți oameni, dar sfârșește prin a pierde în fața tuturor. [32]

Animația a fost descoperită în Osaka, Japonia, în anul 2008. Sunt anumiți cercetători care consideră că „Imokawa Mukuzô genkan-ban no maki”, traudus în engleză „Imokawa Mukuzou – The Doorkeeper’s Volume”, care a apărut în 1917, ca fiind primul exemplu de animație japoneză. Imokawa este încă pierdut, astfel, Namakura este cel mai vechi scurtmetraj găsit. Și-a câștigat recunoașterea ca prima animație realizată de animatori japonezi. Animația prezintă un samurai care încearcă să ucidă un bărbat orb, dar eșuează. [32]

Fig. 4. 1917. Fragment din „Namakura Gatana”. Sursa: MyAnimelist

Nakamura este un clasic și un exemplu în animația japoneză. Pe de-o parte sunt critici, care considera Namakura ca fiind primul anime, dar pe de altă parte alți cercetători și fani îi atribuie acest rol lui „Tetsuwan Atomu”, popularizat în America sub numele de „Astro Boy”, al lui Osamu Tezuka. „Astro Boy” este considerat părintele anime-ului, datorită stilului distictiv comparativ animații limitate de la acea vreme. [32]„Astro Boy” de Osamu Tezuka, a început să fie difuzat de televiziunea japoneză pe data de 1 ianuarie 1963 și s-a încheiat pe 31 decembrie 1966. Povestea prezintă reinterpretarea clasicii povești „Pinochio” într-un context futurisit, evenimet care a marcat un punct de cotitură în istoria anime-ului.  [22]

Există numeroase scrieri care îl descriu pe Osamu Tezuka drept părintele anime-ului datorită popularizării acestui stil de animație prin „Astro Boy”. Stilul de animație a fost inspirat după modul de desenare a benzilor desenate japoneze și a fost un ghid pentru viitoare anime-uri care au urmat după „Astro Boy”. Trebuie menționat faptul că ”Astro Boy” nu a fost primul serial anime care a avut o durată de 30 de minute, în 1960 a apărut „The Third Blood”, o serie formată din trei episoade de o jumătate de oră fiecare, care a fost regizat de Keiko Kozonoe și care a început să fie difuzat cu trei ani înainte de „Astro Boy”, în 1960 [3,4].

Fig. 5. Poster cu Astro Boy. 1963. Sursa: MyAnimelist

În realitate, există mai multe serii care au apărut înainte de „Astro Boy”, câteva exemple cunoscute sunt „Hakuja Den”, tradus în limba engleză drept „The Panda and the Magic Serpent”, din anul 1958 și „Shonen Sarutobi Sasuke”, tradus în limba engleză drept „The Magic Boy”, din anul 1959 de Taiji Yabushita. Acestea au avut un succes impresionat în Japonia și au devenit un model de inspiriație pentru alți artiști foarte valoroși, cum ar fi  Hayao Miyazaki. El este cunoscut drept fondatorul companiei de animație Toei Animation Co. Ltd. Care a fost fondată în 1956, cu câțiva ani înainte de producția Kozonoe (1960). [24]

Pentru a avea capacitatea de a concura cu studiourile de animație din America, Toei Animation Company, a susprins pe toata lumea folosind stilul de animație „cel” , stil inventat de către Earl Hurd and John Bray în 1915.  [24]

Acest stil de animație folosește imagini pictate manual, care sunt denumite „cels”, pentru a putea crea iluzia de mișcare. Animația „cel” este o tehnică de animație care utilizează imagini pictate manual numite „cels” pentru a crea o serie de cadre statice. [23]

Cadrele sunt montate unul câte unul, pentru a crea iluzia de mișcare în momentul în care sunt redate, la 24 de cadre pe secundă. Tradițional „cels”  sunt alcătuite din materiale care sunt transparente, spre exeplu: acetat de celuloză sau gelatină, dar în unele producții moderne sunt folosite fișiere digitale. [23]

Yasuji Mori, prin intermediul companiei, creează primul anime în 1957, „Koneko no Rakugaki”, tradus în limba engleză „Doodling Kitty”. Se poate spune că aici începe confilctul deoarece Doodling Kitty este un precursor lui Astro Boy. [24]

Doodling Kitty în Occident a fost promovat ca fiind primul serial de animație japonez, deși tehnic nu a fost a vut o lansare propriu-zisă prin intermediul televiziunii și a durat aproximativ 13 minute, este prezentată apariția unei  pisicuțe neastâmpărate, desenând graffiti pe un perete. Ulterior acestor animații au mai aparut: Instant History și Otogi Manga Calendar create de Ryuichi Yokoyama. Cele doua animații au început difizare în 1962 și au fost încheiate doi ani mai tâziu. [24]

4. Fenomenul anime în România

În istoria anime-urilor Bishōjo Senshi Sērā Mūn,  popularizat sub numele „Sailor Moon”, a devenit o sursă de inspirație remarcabilă pentru viitoarele generații. Sailor Moon a fost inițial o serie manga și a primit o adaptare anime în 1992.

Povestea o urmărește Usagi Tsukino, în vârstă de 14 ani, care este neîndemânatică și plângăcioasă, cu rezultate negative la școală din cauza lipsei de interes. Ea ajunge să întâlnească o creatură extraterestră sub forma de pisică, care are o semilună în frunte. Usagi dă dovadă de bunătate, salvând pisica de un grup de copii care o necăjeau. Din acest moment, pornește aventura lui Usagi, care cu ajutorul pisicii, Luna, se va transforma în Sailor Moon. [27]

Ea are datoria de a salva prințesa Lunii, iar pe parcursul aventurii ei își va face noi alianți, dar și dușmani. Sailor Moon a avut parte de o creștere considerabilă a popularitații, unde a fost localizat și dublat în limba engleză, dar și în alte limbi. Una dintre aceste limbi este limba română și a fost difuzat pe TVR 1, în anii 1997 până în 1998. [29]

O dată cu căderea sistemului comunist din România și începutul globalizării, țara a început să aibă acces la o multitudine de informații lipsite de bariere. În acest mod Sailor Moon și-a făcut debutul în România, unde acesta a fost în totalitate pe TVR 1, între anii 1997 și 1998. Traducerea a fost realizata de către Anca Petrescu, iar dublajul a fost făcut de o singură persoană. Sunetul inițial era pe fundal, în timp ce un narator traducea replicile. Dublajul a fost realizat de către Mihai Cabel și Mircea Dan Duța. [29]

Televiziunile românești au început să difuzeze și alte anime-uri cum ar fi: Saber Rider, Macron 1, Candy Candy, Sandy Bell. Pokemon și Dragon Ball au fost dublate în limba română de actori români. Alte exemple de seriale anime, cum ar fi Unuyasha, Yu-Gi-Oh, Full Metal Alchemist, Full Metal Jacket, Evangelion, Tokyo Mew Mew și-au făcut debutul în România tot prin anii ’90.  În anii 2000 a fost lansat un nou canal de televiziune care s-a numit A+.[31]

A+ a fost un canal lansat de către IKO Entertainment, care deținea în România Minimax, așa că A+ a fost înlocuit cu Animax la data de 2 iulie 2007. Canalele Minimax și Animax difuzau timpii de emisie pe un singur canal. Mimimax avea program de desfășurare de la ora 6:00 până la 20:00, iar de la cea ora începea Animax. Pe Animax erau difuzate anime-uri dublate sau subtitrate în limba română. Canalul a fost închis pe data de 31 martie 2014. [30]

Ascensiunea anime-urilor a continuat cu trecerea timpului, au apărut servicii de stremeaning, care se ocupă de difuzarea legală ale acestora. Netflix este extrem de popular în România și are un catalog amplu, dar un alt servici , cu o creștere considerabilă în popularitate, este Crunchyroll, care are un catalog mult mai diversificat de anime-uri legalizate.

Alături de consumul de anime-uri, printre români a crescut și dorința de avea produse cu personajul îndragit. Produsele din aceasta gamă și volumele manga pot fi achiziționate din librării precum Cărturești și Antique-Ex Libris, dar și din diferite magazine online. [31]

Se poate spune că prima generație de fani ale anime-urilor s-au format la începutul anilor ’90 și 2000.  Trebuie menționat că o dată cu creșterea interesului în animațiile japoneze în 2007 au apărut diferite convenții dedicate fanilor. O serie de exemple cuprind: Nijikon, Otaku-Fest, Comic-Con, Asia-Fest și multe altele. [31]

Printre principalele surse de informare, pentru fanii anime din România, se află în mediul online. Există diferite site-uri dedicate acestui subiect, unul dintre cele mai populare fiind myanimelist.net. La începutul anilor 2000 existau diferite forumuri dedicate diverselor anime, unde user-ii își împărtășeau opiniile. În prezent , activitatea forumurilor s-a diminuat, în schimb sunt dedicate pagini sau grupuri pe platformele Facebook, Intagram, unde diferiți fani își împărtășesc părerile.

5. Concluzii

Datorită creșterii consumului media de origine japoneză, în ceea ce privesc anime-urile și manga, acestea au devenit o industrie aflată in plina expansiune. Acest aspect este demonstrat prin apariția a patru filme anime în anul 2022.

În urma cererii crescute, în randul fanilor , a fost lansat filmul „The Dragon and the Freckled Princess”, urmat în 2022 de lansarea a trei filme anime în cinematografele românești, demonstrând interesul consumatorilor romani pentru acest format media. Acesta este rezultatul unui drum lung care are loc încă din anii ’90.

Bibliografie

1. Radio România Cultural. (2022). Belle – primul anime distribuit în cinematografele din România. [Online] Disponibil pe: https://www.radioromaniacultural.ro/belle-primul-anime-distribuit-in-cinematografele-din-romania/
2. Cinemagia (2022). Box Office Romania [Online] Disponibil pe: https://www.cinemagia.ro/boxoffice/romania/?date=31.01.2022
3. Clements, J. and McCarthy, H.: The Anime Encyclopedia: A Guide to Japanese Animation Since 1917. Stone Bridge Press, Berkeley, California (2001)
4. The Big Cartoon Data Base, 1998-2011 (TBCDB), http://www. bcdb.com/cartoon/123067-Mittsu _No_ Hanashi.html
5. (2022). Editura Nemira lansează PRIMUL imprint manga din România: NEZUMI! [Online] Disponibil pe: https://blog.nemira.ro/editura-nemira-lanseaza-primul-imprint-manga-din-romania-nezumi
6. Lu, A. S. (2008). The many faces of internationalization in Japanese anime. Animation, 3(2), 169-187.
7. Keliyan, M. (2011). Kogyaru and Otaku: Youth Subcultures Lifestyles in Postmodern Japan. Asian Studies, 15(3), 95-110.
8. Mōri, Y. (2011). The Pitfall Facing the Cool Japan Project: The Transnational Development of the Anime Industry under the Condition of Post‐Fordism. International Journal of Japanese Sociology, 20(1), 30-42.
9. Eng, L. (2002). Otak-who? Technoculture, youth, consumption, and resistance. American representations of a Japanese youth subculture. In Research Seminar Methods in STS. Recuperado el(Vol. 24).
10. Kam, T. H. (2013). The Anxieties that Make the ‘Otaku’: Capital and the Common Sense of Consumption in Contemporary Japan. Japanese Studies, 33(1), 39-61.
11. Galbraith, P. W. (2011). Otaku consumers. In Japanese consumer dynamics(pp. 146-161). Palgrave Macmillan, London.
12. Vargas-Barraza, J. A., Gaytan-Cortez, J., & Gutierrez-Zepeda, I. C. (2013, July). Is Marketing Influencing the Otaku Subculture? A First Step to Developing a Model. In Competition Forum(Vol. 11, No. 2, p. 228). American Society for Competitiveness.
13. Niu, H. J., Chiang, Y. S., & Tsai, H. T. (2012). An exploratory study of the otaku adolescent consumer. Psychology & Marketing, 29(10), 712-725
14. Dela Pena, J. L. (2006). otaku: Images and Identity in Flux. CUREJ-College Undergraduate Research Electronic Journal, 9.
15. Brienza, C. (2014). Sociological perspectives on Japanese manga in America. Sociology Compass, 8(5), 468-477.
16. Shuhail, M., & Koshy, S. (2017). The UAE’s Tryst with Anime: An Evaluation.
17. Morikawa, K., & WASHBURN, D. (2013). Otaku/Geek. Review of Japanese Culture and Society, 25, 56-66.
18. Mihailescu, I. (2003). Sociologie generală: concepte fundamentale și studii de caz. Editura Polirom..
19. Anastasiu, I (2011) Cultura si diversitate. Editura ASE.
20. [Online] Diponibil pe: https://myanimelist.net/anime/6654/Namakura_Gatana/pics
21. C. (2005). Oldest Anime Found. [Online] Disponibil pe: https://www.animenewsnetwork.com/news/2005-08-07/oldest-anime-found
22. Castro, D. C. (2022). American-Anime: How Japanese Anime Influenced American Cartoons.
23. Film Making Life Style. What Is Cel Animation? Definition, History & Examples. [Online] Disponibil pe: https://filmlifestyle.com/what-is-cel-animation/
24. López, A. (2012). A new perspective on the first Japanese animation. In Published proceedings ‚Confia ‚(International Conference on Illustration and Animation).
25. A. (2021). Istoria Anime-urilor. [Online] Diponibil pe: https://revistalzr.ro/2021/01/istoria-anime-urilor/
26. Precedence Research. (2021). Anime Market (By Type: TV, Video, Movie, Internet Distribution, Music, Live Entertainment, and Others) – Global Industry Analysis, Size, Share, Growth, Trends, Regional Outlook, and Forecast 2021 – 2030 [Online] Disponibil pe: https://www.precedenceresearch.com/anime-market
27. Hewlett, D. M. (2015). Anime and identity: The reception of Sailor Moon by adolescent American fans.
28. (2020). #LIVECLASSIC – Lumea copilăriei [Online] Disponibil pe: http://www.tvr.ro/liveclassic-lumea-copilariei_27814.html#view
29. Sailor Moon. [Online] Disponibil pe: https://dublaj-romana.fandom.com/ro/wiki/Sailor_Moon
30. HDSATELIT (2014). Televiziunea Animax CE s-a închis [Online] Disponibil pe: https://www.hdsatelit.com/2014/04/televiziunea-animax-ce-s-inchis.html
31. Cazacu, A. N. (2018). Statistical researches regarding the consumer of anime culture products in Romania. Journal of Romanian Literary Studies, (15), 843-850.
32. Holmes, L. M. (2022). Anime in the UK: the history, cultural context, and evolution of UK anime fandom(Doctoral dissertation, Bath Spa University).
33. [Online] Diponibil pe: https://myanimelist.net/anime/33187/Katsudou_Shashin/pics
34. [Online] Diponibil pe: https://myanimelist.net/anime/6654/Namakura_Gatana/pics
35. [Online] Diponibil pe: https://myanimelist.net/anime/2747/Tetsuwan_Atom/pics

Nota

[1] Imprint manga reprezintă publicarea fizică a volumelor de benzi desenate japoneze.