Inteligența artificială și sfârșitul suveranității etice a omului: între autonomie și delegare

Eseul abordează impactul inteligenței artificiale (IA) asupra suveranității etice a ființei umane, propunând conceptul de „etică a intervalului” ca răspuns la tentația de a automatiza judecata morală. Autorul susține că IA, prin natura sa algoritmică și lipsa unei conștiințe, nu poate înlocui deliberarea umană, marcată de ezitare, tragism și responsabilitate. Prin apel la gânditori precum Kant, Arendt, Ricoeur, Blaga, Noica și Florian, se argumentează că decizia etică nu este un act automat sau optimizat, ci o suspendare tensionată între intenție și consecință, între lege și excepție. Etica devine astfel spațiul unui interval viu, nereplicabil de IA, în care umanitatea se afirmă nu prin perfecțiune, ci prin capacitatea de a greși cu sens. Textul propune o reflecție critică asupra ideii de delegare morală și sugerează că IA nu trebuie să fie înlocuitorul eticului uman, ci provocarea care ne obligă să revalorizăm limitele noastre morale.

Utilizarea tehnologiilor cuantice în agricultura de precizie

Documentul care creează cadrul legal în România în ceea ce privește implementării tehnologiilor cuantice în economia românească este “Strategia națională în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029”. România a semnat Declarația europeană privind tehnologiile cuantice. Prin aceasta, statele membre semnatare au recunoscut importanța strategică a tehnologiilor cuantice pentru competitivitatea științifică și industrială a UE și s-a   angajat să colaboreze pentru dezvoltarea unui ecosistem de tehnologie cuantică de clasa mondială în întreaga Europa.

Cercetări asupra discursului instigator la ură în mediul online

Consecințele discursului instigator la ură pot fi identificate în toate formele de manifestare a polarizării sociale, violenței de orice fel și conflictelor sociale, politice și militare. Abordarea constă în crearea și infuzarea cunoștințelor istorice și lingvistice despre un anumit grup protejat în modele de detectare a discursului instigator la ură, analiza datelor istorice despre discriminarea împotriva unui grup protejat pentru a prezice mai bine vârfurile discursului instigator la ură împotriva acelui grup și evaluarea critică a modelelor de detectare a discursului instigator la ură, prin prisma intersecționalității și eticii. Acest articol reprezintă o contribuție la definirea conceptului de discurs instigator la ură online și a problemelor asociate acestui fenomen (actori, contexte și consecințe), inventariază organizațiile guvernamentale și neguvernamentale internaționale, europene și române cu atribuții în combaterea discursului instigator la ură și sugerează că încorporarea contextului din graficul cunoștințelor poate ajuta modelele să captureze stereotipuri subtile. Datorită naturii acestei lucrări, unele exemple de date și criterii de evaluare conțin limbaj și stereotipuri jignitoare. Acest articol nu reflectă valorile autorului, scopul acestuia fiind de a detecta și atenua un astfel de limbaj și stereotipuri de ură.

O lume în transformare: cartea, gândirea critică și creativitatea

Trăim într-o eră a schimbării accelerate, în care tehnologia, globalizarea și comunicarea digitală au remodelat profund modul în care percepem lumea și interacționăm cu ea. Informația este disponibilă la un simplu click, însă această abundență vine adesea însoțită de superficialitate, dezinformare și o capacitate tot mai redusă de concentrare. Într-un astfel de peisaj, lectura – în forma sa clasică și modernă – devine nu doar un act de cultură, ci o practică esențială pentru păstrarea discernământului, a empatiei și a capacității de reflecție profundă.

Articles published according to the current editorial policy